google translate

joi, 10 mai 2012

CE SE POATE FACE : Douasprezece idei de baza despre cum sa facem ca o opinia noastra sa fie transmisa si receptionata corect (granscism tehnologic)



                                    
                                                     INFORMATIA NATIONALISTULUI 

 traducerea postarii  din 4 mai 2012 scrisa de Pat

„Zi de studiu”  cu  tema   „Re-Informarea ”   (sau )in data de  25 octombrie 2008 , organizată de către Fundaţia Polémia  la care au fost prezentate comunicarile si  concluziile lui   Jean-Yves Le Gallou .
Numele  acestei comunicari ma duce cu gandul la un  dublu  memento istoric :
Mai intai  evocarea lui Antonio Gramsci  un  intelectual al  partidului comunist  italian din anii  1920,  cunoscut  pentru  lucrarea sa  "Scrieri din închisoare",  in care se intreaba de ce  nu incepe revoluţia mondiala  anunţata de Marx  si  de ce continua sa se mentina  instituţiile  capitaliste . Pentru Gramsci  supremaţia burgheziei poate fi explicata prin forta acesteia  si in mod special  prin consimtamantul proletariatului privind  "hegemonia culturala" a ei. Potrivit lui Gramsci  pentru ca o  oligarhie dominanta  sa-si impuna  directia si punctul de vedere intr-o  societate este nevoie  ca  valorile si viziunea ei  asupra lumii  sa prevaleze .
Aceasta conceptie  metapolitica a fost reluata  în anii  1965/1985, de catre curentul  Noua Dreapta  pentru care lupta de idei a prevalat în bătălia politică . "Le Figaro Magazine" pe  timpul lui   Louis Pauwels  a fost vârful de lance al acestei strategii mass-media, pana cand a fost  "normalizata" de puterea  publicitatii care a transformat-o  intr-un produs de o tristete banala .
Mi s-a parut  interesant sa proiectez aceasta privire metapolitica asupra  situatiei  actuale şi sa examinez  diferitele mijloace pe care noile tehnologii le pot oferi în lupta împotriva ideologiei dominante .
Cu aceasta ocazie am dezvoltat  douasprezece idei principale   pentru informarea corecta a populatiei folosind tehologia actuala ( granscism tehnologic)

Prima teză:
In zilele noastre , instrumentele folosite pentru influenţarea opiniei publice  nu au fost niciodată atât de puternice.
În primul rând, pentru că timpul petrecut la televizor, în Franţa de astăzi reprezintă aproape 20% din stare de veghe a compatrioţilor noştri ( 40% din timp la muncă şi transport) şi pentru că producătorii de televiziune se servesc de informatii  pentru a transmite opiniile lor si de   divertisment  pentru a promova valorile lor ( sau anti-valori) .
Apoi, pentru ca sumele  cheltuite pentru   comunicare şi publicitate nu au fost niciodată mai importante reprezentand  în prezent cateva procente din produsul intern brut (PIB). Publicitatea şi comunicarea  nu  promoveaza numai  produse comerciale sau politice ci  vehiculeaza  de asemenea, imagini şi valori. Televiziunea, publicitatea şi comunicarea sunt foarte eficiente in  influentarea opiniei publice intrucat actioneaza mai ales prin intermediul emotiei decat prin cel al ratiunii .
Si in cele din urmă, pentru a completa dispozitivul „totalitarismului soft” şcoala  si firmele ( companiile)   sunt si ele  mobilizate în serviciul conformismului dominant..

Teza a doua:
 Aceste mijloace de influenţă au fost folosite de către elitele dominante pentru a impune o ideologie a rupturii cu traditiile trecutului . La inceputul secolului al XX-lea, autori importanti  s-au preocupat de revolta maselor (Ortega y Gasset). In ultimii 40 de ani asistam la  revolutia elitelor . Pentru Christopher Lasch este vorba de elitele economice, mediatice si politice care impun  ideologia  rupturii cu trecutul.
Pentru Polémia,  "tirania mass-media", impune  ideologia dominata prin careul celor patru principii  care intemniteaza  si anume :
1.beneficiile globalizării
2 ruptura de traditii
3.stânga prezentata ca avand o filozofie de viata mai bună decât dreapta
4.anti-rasism şi culpabilizarea popoarelor

Teza a treia :
Ideologia  corectitudinii politice  nu este numai dominantă , ci  a devenit  de asemenea si ideologie unică .
Se spune ca „ cea mai mare viclenie al  diavolului  este aceea  de a pretinde că nu există". Forta ideologiei  corectitudinii politice este ca a impus ideea că dezbaterile ideologice sunt  depăşite. Dar, aşa cum a observat intr-o maniera  fina Dominique Venner  in
« Le Siècle de 14 », noi nu trăim într-o societate a-ideologică, ci într-o societate saturata  de  ideologie si anume de o ideologie unică.
Din aceasta cauza nu mai exista  dezbatere ideologica  în mass-media . Aceasta  exprima numai   opiniile celor care respecta canoanele  ideologiei unice.
Începând din anul 1968, în decursul a patruzeci de ani, pe fondul unei represiuni judiciare  si a banarii  intelectuale, politice sau mediatice , libertatea de opinie si diversitatea  de exprimare n-au incetat sa fie  să fie reduse.

Teza a patra.
 Apariţia şi dezvoltarea Internetul schimbă datele jocului în lupta de idei.
"Revolutia elitelor" a fost impusa  oamenilor prin intermediul mass-mediei centrale : televiziuni, radiouri şi ziare importante. Modul lor de funcţionare este vertical : informaţia pleaca  de la un emiţător şi coboara catre  un receptor .
Internetul  inverseaza raportul de forte dintre dintre centru şi periferie. In  Internet toata lumea este in mod alternativ atât  receptor cat şi transmiţător.
Monopolul presei este astfel spart . Jean-Paul Cluzel, presedinte la Radio France, este dezamăgit în "Les Echos", din 14 octombrie 2008 : "Pe siturile de  Internet , internautii ,în special tineri, gasesc informaţiile brute pe care le consideră mai obiective şi mai corecte decat cele furnizate in mas media centrala .”
Mai multe caracteristici ale Internetului contribuie la spargerea monopolului ideologiei unice difuzate de hiperclasa  mondială :
- În primul rând, Internetul permite extinderea  conversatiei private care, prin natura sa  este mai libera decât vorbitul in public ;  folosirea  pseudonimelor  chiar întăreste  această atitudine iar  tabuurile  impuse in viata  de zi cu zi sunt mai puţine sau chiar deloc in  Internet.
- Apoi, Internetul permite propagarea virala de mesaje , propagare ce poate fi extrem de rapida si care  adesea poate contrazice  mass media centrala  care a furnizat initial informatii oculte.
- În cele din urmă, motoarele de căutare nu au ( încă )  conştiinţa  politica, ele sunt neutre : un fapt sau o analiza  nonconforma are   o buna speranţă de viaţă şi de dezvoltare pe Internet.
Teza a cincea
 Internetul este un instrument pentru mobilizarea majoritatii  tăcute împotriva elitelor, Este o ustensila  incomparabila  a  democraţiei directe .
Utilizarea si consecinţele politice ale Internetului merită să fie  analizate intr-o maniera profunda , în special cu privire la experienţele străine, dar timpul nu mi-a permis să efectuez acest studiu.
În ceea ce priveşte experienţa franceză, trei lecţii pot fi totusi retinute  ca ipoteze provizorii :
- În alegerile prezidenţiale sau parlamentare, jocul de  imagine (al oamenilor sau al formatiunilor  politice), impus de către mass-media centrala ramane determinant .
- Într-un referendum, ansamblul luarilor de poziţie politice, patronale , sindicale  intelectuale şi culturale exprimate în mass-media pot fi invinse  prin breşa  unei opinii divergente, transmisă pe internet . Este ceea ce s-a  întâmplat 29 mai 2005, la referendumul asupra Constituţiei Europene ( respins de populatia Frantei)
- În acţiunile locale, Internet-ul poate face sa izbucneasca contradictia intre  asa zisa "revolutie a elitelor" favorabila rupturilor  de trecut şi dezrădăcinarii  şi opinia  majoritara care in general nu doreste acest lucru. Aceasta poate servi pentru a impinge catre refuz  o subventie  catre un  grup de "rap" sau pentru condamnarea unei  atitudini  prea indulgente  privind stabilirea unei  tabăre ilegale de nomazi : astfel decidentul  nu primeşte numai  instrucţiuni –tacite sau explicite de la pretinsa  "autoritate morala" – ci, este supus  de asemenea presiunii  venite din sens contrar a majoritatii tacute de pe internet .
Aceasta este unul dintre marile merite ale mişcarii „ Identitarilor” care au teoretizat, si au pus si in practica această abordare.

Teza a şasea
Internetul este un mijloc de  a ne elibera  de tirania mediatica si de a construi   reflexia sa intr-o maniera independenta.
Ideologia unica  nu se  impune numai prin presiunea  omniprezenta asupra spiritelor. Ea se impune si prin eliminarea pur si simplu a concurentei  : în mass-media centrală, gândurile (şi acţiunile) dizidente sunt tratate  fie prin tăcere fie prin demonizare , dilema pentru non-conformisti  fiind urmatoarea : sa nu existe mediatic  sau sa ajunga in media audiovizuala ca un „agent al răului" si eventual  in  cele din urmă  sa se pocaiasca.
Acest fenomen este chiar mai pervers decat structura de reprezentare şi de acţiune a dizidenţei  fiind  obligata  să aleagă între „curaţarea”  exprimarii (ceea ce va face subiectul neinteresant ) şi provocare (care da o viziune  caricaturala oamenilor  şi ideilor,în special atunci când este nevoie sa se repete ).
Internetul  permite  constructia  reprezentarii pornind de la gândirea şi acţiunea dizidentilor , in alt mod decat  în strictă dependenta de  mass-media centrala. Internetul face posibil un demers  intelectual  independent de presiunea mediatica

Teza a şaptea
Internetul este o modalitate de a tulbura linistea  mass-mediei centrale  şi de a-i reda  gustul acţiunii.
Adversarii ideologiei unice  sunt uneori demobilizati. Se intreaba : de ce sa reflectam sau să acţionam pentru ceva necunoscut de nimeni ? La ce serveste sa produci un text  daca nu e publicat ? La ce serveste sa conduci o  operaţiune, daca nu este comparata cu  ceva asemanator ?
Internetul  tulbura  tăcerea mass-mediei centrale : autorul unui text devine propriul sau editor organizatorul unei acţiuni devine propriul sau narator  şi dacă ceea ce s-a spus sau s-a făcut o  merita, difuzarea  va fi larg asigurata prin răspândirea virala.
Desigur, acest lucru se va intampla  mai degraba pe  reţelele locale decat pe cele  naţionale sau globale. Dar exista o multitudine de retele  mici care valoreaza  mai mult decat o mare inactiune !
Pe victoriile mici, se pot  construi şi structura reţelele ce vor fi disponibile  pentru alte bătălii.

Teza a opta:
 Internetul este o modalitate de a lupta impotriva  demonizarii  :
Aş dori să evoc aici cu prudenţă un subiect despre care stiu puţin şi pe care va trebui sa-l mai aprofundez  : web 2.0, reţelele sociale, cum ar fi "Facebook".
Este uşor de discernut   limitele şi / sau dezavantaje acestor tipuri de retele :
- permite accesul tuturor la  mediatizarea vietii private a  personalitatilor din lumea spectacolului, politicii,sportului http://fr.wikipedia.org/wiki/Peoplisation . Folosind mijloace asemanatoare de promovare sunt sanse mari  sa rezulte o  mediatizare de  bază cu mult mai  sănătoasa decât cea  realizata de mass media elitelor decadente.
-permite o mare vizibilitate şi deci o mare  trasabilitate a vietii participanţilor cu scopul iesirii  lor de anonimat . In acelasi timp web 2.0 deschide accesul  profilurilor locale  intelectuale sau profesionale, care pot fi usor antrenate  (şi, prin urmare, eventual mobilizate ) prin intermediul  e-mailului.
Orice medalie isi are  reversul său : pot exista persoane incluse într-o reţea socială  care comunica  anumite preferinţele personale divergente de ale celorlalti . In acest caz  riscul demonizare este cel mai mic , deoarece  ideile dizidente  (sau acţiunile ) sunt încorporate într-o persoană , fiind  mai greu de demonizat vecinul apropiat decat cel  îndepărtat.
Inradacinarea  locala a fost întotdeauna o modalitate de a limita "demonizarea". Acest lucru este  adevărat atat  în lumea virtuală a internetului cat şi în viaţa reală.

Teza a noua:
Creşterea conţinutului disponibil pe internet, prin mobilizarea participarii  tuturor generaţiilor  şi postarea cu precadere a  studiilo , a articolelor critice , de analiza a diferitelor subiecte.
Prezenţa şi modurile de exprimare pe internet variază in mod natural  în funcţie de vârstă.Toate generatiile sunt susceptibile sa fie  mobilizate de  activismul cibernetic.
Există, de asemenea, un mesaj ce trebuie transmis  oamenilor care se ocupa cu scrisul traditional : Internetul nu este un concurentul , ci complementul  cartii sau al revistei. Editarea  clasica isi  păstrează locul său pentru ca este mult mai confortabila la lecturat  si mai potrivita textelor lungi ,considerandu-se adesea ca le valorizeaza mai bine .  În starea actuală de lucruri, internetul nu este destinat să înlocuiască eseul sau articolul de fond in forma tiparita.Este regretabil faptul că multe texte interesante, importante sau fundamentale, nu sunt inca disponibile pe Internet. Argumentele malthusiene – „sa  protejam vânzările platite” - utilizate în mod obişnuit împotriva postarii pe internet  nu sunt admisibile :
- in primul rând, pentru că in materie de  eseuri  şi  critică de idei  nu există modele economice , pur comerciale care sa fie  viabile ;
- pentru că vizibilitatea pe Internet permite adesea  accesul la clienţi noi  care platesc informatiile de care au nevoie.
- deoarece punerea la dispozitie a  unui  text pe Internet îi permite acestuia să-si  găsească o viaţă nouă , precum si o  distribuţie noua ;
- in cele din urmă, pentru că postarea pe internet de texte suplimentare  creşte volumul de conţinut al siturilor  precum si  numarul referintelor la ele pentru accesarea acestor texte..
Dupa cum se vede ,  in lupta de idei exista acum un câmp de expansiune in care merita sa se investeasca : postarea pe internat a textelor care se gasesc  doar in forma tiparita in vederea difuzarii lor digitale
Teza 10:
Furnizati informatii  corecte
Spre deosebire de adevărurile religioase şi de cele  ştiinţiintifice, in materie de informatie si de réinformatie exista doar adevaruri relative. În mod absolut nu exista informaţie  bruta , fiind mereu  inclinata catre un anumit "unghi".
În lupta de idei şi informaţii scopul nostru nu este de a impune punctul nostru de vedere ci, dorim pur si simplu ca acesta sa fie auzit. . In rezumat, dorim sa reintroducem  pluralitatea  într-o lume dominată de ideologia unică.Sunt posibile multe actiuni  individuale in acest domeniu ,efectuate de la propriul computer   : facand zilnic   comentariile la articole aparute in  ziarele importante sau completand enciclopedie colaborativă Wikipedia. Aceste operaţiuni trebuie facute cu inteligenţă şi nuanţă : nu inseamna sa  inlocuim o opinie cu alta ci să reprezentam  lucrurile in pluritatea lor sau sa reparam  omisiunile.
Astfel, pe Wikipedia acţiunea  cea mai utila  nu este sa se schimbe ceea ce este deja expus  purtand polemici nesfarsite privind subiecte controversate , ci operatiunea cea mai performanta este sa se faca cunoscuti autorii ignorati sau incomplet prezentati, teze, teorii , idei  insuficient dezvoltate. Sunt atat de multe spatii goale  ce trebui completate  cu informatii !
În mod similar, este posibil să se "hrănească" site-ul de vânzare cărţi  Amazon cu critici  la recenziile de carte  care apar recomandabile. Din nou, acest lucru  trebuie să se desfăşoare într-un spirit de réinformare (a face cunoscute) şi nu de propaganda (impunand cu forta un asa-numit”adevăr”).

Teza a unsprezecea
Dezvoltarea sinergiilor explorarea posibilitatilor de  realizare a unui site profesionist de reinformare .
Arhitectura de Internetului se pretează la logica  gratuitatii, voluntariatului si a  cooperarii. Situ-rile sursa alimenteaza siturile majore care sunt ele însele retransmise de o multitudine de site-uri re-emiţătoare, de specialitate sau localizate.
Aceste site-uri trebuie să fie capabile să menţină  legături complexe între ele, fără a fi afectate de temerile legate de demonizarea realizata prin  contaminare; bineintes ca în acest domeniu  nu este interzis un anumit grad de precauţie  dar cu un caracter ocazional  preferadu-se o naturalete decontractata si asumata unui exces de pudoare.
Nu ideologia dominantă va  dicta relatiile sau legaturile noastre digitale. Aici, tăria  noastra morala trebuie să fie în serviciul  eficacitatii.
In bătălia de informaţii pe Internet, sustinatorii corectitudinii politice avanseaza si ei pioni lor: reviste-info online etc.isi fac si ele aparitia.
Dar este posibil si pentru noi acest lucru ?
Pentru a face sa functioneze un adevarat  jurnal  generalist  capabil sa acopere  cu ştiri în mod regulat şi în serios actualitatea ar trebui  cel putin o duzina de  angajati permanent , deci de salariati.
Există un model de afaceri viabil  pentru acest proiect , stiind că nu trebuie sa se bazeze nici pe abonamentul platit  (nu este in spiritul internautilor ) nici pe publicitatea comercială tradiţională (privativa de libertate) si nici pe pietele de complezenta (nici de dorit si nici  posibile ) ?
Ce resurse putem lua în considerare atunci ? Sponsorizări, donaţii şi abonamente voluntare, pe de o parte ;   link-uri comerciale  Google, pe de altă parte ; vânzările de produse (inclusiv cărţi) în cele din urmă.
Este posibil un echilibru economic şi comercial  în aceste condiţii?
Nu ştiu, dar cred că întrebarea merita sa fie pusa si studiata. Şi  propun sa avansam ideea unui fond de dezvoltare  mass-media  identitara sau   un fond de dezvoltare a réinformarii.

Teza a douăsprezecea:
Utilizarea dezvoltarii  radioului digital.
Radio digital terestru  va aparea curand. Chiar daca va antrea  costuri suplimentare acesta oferă, în cele din urmă o tripla  oportunitate a  pentru ca   réinformarea se poate realiza nu numai pentru vestile transmise la buletinului de stiri ci si pentru toate celelalte actiuni . Radioul digital este :
- oportunitatea  extinderii  acoperirii teritoriale a unui radio astfel incat poate  ajunge sa fie ascultat de  80% din populaţie;
- posibilitatea ascultarii acestui radio in orice loc :masina, tren, metru datorita unui terminal portabil, de buzunar
-Posibilitatea unui ascultător de a opri si apoi a relua  o emisiune.

Concluzii
Nu sunt naiv.
Nu cred în lozul mereu castigator
Cunosc tentativele de cenzura si represiune  din Internet.
Ştiu de asemenea ca acest instrument minunat poate fi  folosit de asemenea ca scuza pentru pasivitatea omului   din spatele ecranului .
Si vad in acelasi timp cum cei puternici investesc  in Internet asa cum investesc si in alte domenii avand avantajul abundentei financiare.
Cu toate acestea desi  timp ce patruzeci de ani presiunea  ideologiei dominante, ideologia papagalului n-a incetat sa se consolideze  , Internetul  poate răsturna datele problemei :
- in primul rând, pentru că este un instrument care preia  "timpul disponibil al  creierului" de  la mass-media centrala .Este întotdeauna mai bine decât nimic!
- apoi, pentru că este o armă utilizata de la cel slab  la  cel  puternic;
- in cele din urmă, pentru că este o armă în serviciul minorităţilor active, care sunt  cele  care fac istoria.
Eu sper deci, ca  tabara  libertaro-identitara  sau comunitaro-conservatoare sa folosesca internetul  prin intermediul tuturor generaţiilor
Nu ma pot opri sa nu fac o paralele  între apariţia internetului în 1995 şi creşterea treptată a mişcărilor populiste din Europa: Suedia, Norvegia, Danemarca, Ţările de Jos, în Flandra, Elveţia, Austria, Italia şi chiar, mai recent, în Marea Britanie şi Irlanda.
Nu ma pot opri sa  interpretez in maniera optimista rezultatele alegerilor recente din Austria. Populatia de  16/18 ani  sunt cei care petrec mai puţin timp  la televizor şi mai mult timp on-line . : ei  au votat mai mult de 50% pentru cele  două partide populiste, care întruchipează libertatea şi valorile tradiţionale din Austria . Nu strica o veste bună!
Jean-Yves Le Gallou http://www.polemia.com