via Prioritate de Dreapta
Business24
Situatia europeana se inrautateste pe zi ce trece, iar viitorul
uniunii monetare nu este sigur. Conform unor economisti internationali,
in urmatorii trei-cinci ani, zona euro va fi formata doar din patru
state, lucru care nu intra neaparat la capitolul "fictiune".
Desigur,
spun economistii, uniunea monetara ar fi mult mai puternica, politicile
fiscale fiind cu adevarat aplicate in statele despre care oficialii
PIMCO spun ca vor forma noua zona euro - Spania, Franta, Italia si,
bineinteles, Germania.
"E un scenariu, insa mi se pare un termen
foarte scurt. E un scenariu spre care, in mod normal, ar trebui sa se
indrepte Uniunea Europeana. O uniune nu poate sa existe decat daca
statele membre sunt relativ de aceleasi dimensiuni. Aici ne regasim in
fata unei Uniuni cu trei categorii de state - foarte dezvoltate
economic, normal si slab. Neexistand o omogenitate, nu putem sa vorbim
de o uniune," a declarat economistul Ionel Blanculescu, pentru Business24.
Conform
acestuia, Uniunea Europeana nu poate exista in forma actuala din cauza
diferentelor majore dintre statele membre. Economistului i se pare insa
ca ideea celor de la PIMCO e o presupunere hazardata, Uniunea urmand sa
fie formata din mai mult de patru state.
"Vor fi eliminate
statele slab dezvoltate, precum Romania, Bulgaria, Grecia, Portugalia,
Spania. Acestea probabil ca vor iesi din Uniune si vor ramane numai
statele foarte dezvoltate", spune Blanculescu.
Dupa parerea sa, in viitoarea Uniune Europeana vor intra state de calibrul Germaniei, precum Marea Britanie, Italia, Franta.
"E
un scenariu pertinent ca Uniunea, mai ales dupa ce experimentul Grecia
se va finaliza, sa isi revizuiasca proiectiile de existenta pe viitor,
dar e foarte greu la momentul acesta sa stabilim cine va fi in Uniune si
cine va pleca", declara economistul roman.
Europa, o bomba cu ceas
In
acest moment, situatia internationala este instabila nu numai din punct
de vedere economic, ci si politic. Cetatenii tarilor cu probleme se
revolta si pun piciorul in prag, strigand in gura mare ca s-au saturat
de masuri de austeritate. Si pe buna dreptate. Somajul a atins cote
record, mai ales in randul tinerilor, puterea de cumparare a europenilor
a scazut considerabil, iar guvernele nu promit altceva decat noi masuri
de austeritate, reduceri de cheltuieli, care de cele mai multe ori
inseamna reduceri salariale ori concedieri in masa.
Unele grupari
politice, cu precadere cele din opozitie, au vazut acest lucru si au
profitat de situatie, promitand renuntarea la aceste masuri si
introducerea de politici de crestere economica. Opt din 17 guverne din
zona euro au fost demise, in mare parte din cauza masurilor nepopulare,
dar si a jocurilor politice care caracterizeaza anii electorali.
Mai
rau, Europa sta in acest moment pe un butoi cu pulbere, pe nume Grecia.
Instabilitatea politica de aici a aruncat pietele financiare in aer, a
depreciat moneda unica si a bagat frica in investitori. Refuzul
partidului de extrema stanga, care si-a castigat locul in Parlament cu
un numar considerabil de voturi, de a admite ca Grecia are nevoie de
masuri de austeritate, alaturi de dorinta acestora ca intelegerea dintre
guvernul elen, Uniunea Europeana si FMI sa fie anulata, ar putea impinge Grecia afara din zona euro.
Renuntarea
la moneda unica ar putea avea efecte grave pentru Grecia. De la
posibilul faliment al bancilor, retragerea capitalurilor si pana la
problemele tehnice de reconversie a monedei, lista necazurilor este
lunga. Un oficial grec vorbea chiar de posibilitatea pornirii unui
razboi civil.
Exitul Greciei si problemele economice, politice si
sociale nascute din aceasta plecare sunt doar varful iceberg-ului
necazurilor europenilor, numeroase economii din zona urmand urmeze
statul elen precum piesele unui joc de domino.
