La sfârşitul lunii iulie, ministrul de externe al Germaniei (Guido Westerwelle) şi cel al Franţei (Laurent Fabius) au lansat o listă de propuneri privind "securitatea europeană", în întâmpinarea importantului Consiliu European (pe teme de securitate europeană) din luna decembrie 2013. Ele apar sub forma unei scrisori comune adresată Înaltului Reprezentant al UE pentru probleme de politică externă şi politica de securitate, Catherine Ashton. Partea cu propunerile propriu-zise a fost înaintată şi celorlalţi miniştri de externe din statele UE.
Despre propuneri s-au făcut diverse referiri în media, dar nu au fost publicate integral. Ca şi în cazul "Declaraţiei de la Mallorca", semnată cu câteva zile mai înainte de Grupul pentru Viitorul Europei (11 state UE), dar şi de alte cinci state UE, printre care şi România.
Propunerile sunt aproape radicale, forţând un pas decisiv către aşa-zisa "Armată Europeană" şi către subminarea NATO, dar şi către mult-discutata revizuire a tratatelor UE, prevăzută a avea loc după alegerile europarlamentare. În text apare adăugată, pe lângă expresia "clasică" folosită la întâlnirea Blair-Chirac de la Saint-Malo (din 1998), "capacitate de acțiune autonomă" (adică, în afara NATO), expresia "şi a unui proces de luare a deciziilor autonom" (faţă de NATO, şi de guvernele naţionale, desigur !). Mă întreb, în acest context, dacă amânarea revizuirii Constituţiei nu are şi scopul de a prinde în amendamentele de revizuire anumite chestiuni care ar decurge din revizuirea tratatelor UE. Desigur - în direcţia destatalizării.
* * *
Partea introductivă a scrisorii comune franco-germane (link):
"Stimată Doamnă Înalt Reprezentant,
În lumea de astăzi, aflată în schimbare, cu noi centre de putere și cu o creştere a amenințărilor de securitate asimetrice, cum ar fi securitatea cibernetică sau terorismul, Uniunea Europeană este chemată să-și asume o responsabilitate sporită pentru pacea și securitatea internațională, în scopul de a garanta siguranța cetățenilor săi și promovarea intereselor sale strategice și a valorilor.
Evoluțiile recente au arătat necesitatea unui angajament susținut și cuprinzător al UE în regiunile de interes special, cum ar fi regiunea Sahel, Cornul Africii sau Afganistan. Apreciem, de asemenea, implicarea dumneavoastră personală în finalizarea cu succes a unui acord privind Kosovo, unde UE ar putea prelua, în cele din urmă, responsabilități de securitate sporite.
Pe fondul restricțiilor financiare și cu un mediu de securitate mai dificil, în anii următori trebuie să examinăm cu atenție modul în care banii contribuabililor pot fi cel mai bine utilizaţi pentru satisfacerea nevoilor noastre de securitate. Trebuie să căutăm metode inovatoare pentru utilizarea resurselor noastre limitate, cu maximum de beneficii, consolidând în continuare Uniunea Europeană şi Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), ca un pilon fundamental al proiectului european.
Consiliul European din decembrie 2013 reprezintă o oportunitate majoră de a realiza acest lucru. Franța și Germania s-au angajat să facă din Consiliul European un succes, cu rezultate tangibile. În acest spirit, așteptăm cu nerăbdare reuniunile informale ale miniștrilor apărării și de externe de la începutul lunii septembrie, şi ar trebui să profităm pe deplin de toate reuniunile relevante din această toamnă, mai ales de ședința comună a miniștrilor de externe și ai apărării din noiembrie. Propriile rapoarte (privind PSAC și funcționarea SEAE) și Comunicarea Comisiei Europene privind Industriile și Piețele de Apărare va constitui baza pentru aceste discuții.
În plus, Franța și Germania ar dori să prezinte idei comune, care vor fi în continuare elaborate în următoarele săptămâni, pentru a contribui la discuția cu privire la orientarea viitoare a politicii de securitate și apărare a UE. Vă rugăm sa accesaţi documentul atașat, care prezintă punctul nostru de vedere cu privire la fiecare grup de măsuri din mandatul adoptat de Consiliul European în decembrie 2012. Considerăm toate cele trei grupuri de măsuri (eficacitatea, vizibilitatea și impactul PSAC, aspectele capabilităţii, pieţei și industriilor) a fi la fel de importante.
Franța și Germania sunt încrezătoare că deciziile îndrăznețe pe care Consiliul le va adopta în luna decembrie vor contribui la dezvoltarea în continuare a PSAC, ca un element esențial al abordării cuprinzătoare a UE faţă de provocările de securitate, și vor lansa un proces ghidat de obiective de viitor ambițioase, dar realiste.
Oferim exemplare ale acestei scrisori şi colegilor noștri."
* * *
Propunerile franco-germane (link):
23.07.2013
În vederea pregătirii Consiliului European pe probleme de Securitate și Apărare din decembrie, Franța și Germania înaintează următoarele propuneri:
Primul grup de măsuri: Sporirea eficienței, vizibilității și impactului PSAC
Consolidarea politicii UE de a sprijinire a partenerilor
Angajamentul actual al UE în gestionarea crizelor arată că trebuie să identificăm metode și mijloace pentru a permite partenerilor și organizațiilor regionale prevenirea mai eficientă, gestionarea și/sau rezolvarea crizelor. În acest scop, propunem o inițiativă care vizează consolidarea structurilor din cadrul organizațiilor regionale și din țările partenere. Programele existente, cele bilaterale și cele realizate în comun, de formare și echipare, ar trebui să fie coordonate prin schimb de informații și prin stabilirea, de exemplu, a unui mecanism permanent de mediere la nivel european. Consiliul European ar trebui să discute inițiativa cu scopul de a identifica o zonă regională sau sectorială pentru implementarea sa, ca o chestiune de prioritate.
Finalizarea Strategiei de Securitate Maritimă a Uniunii Europene (EUMSS)
Strategia maritimă a UE este o parte integrantă din problematica mai amplă a securităţii și economiei UE și a statelor membre. Actualele și viitoarele riscuri perturbatoare din domeniul maritim necesită o strategie integrată, coerentă și trans-sectorial de securitate maritimă europeană, care să identifice interesele maritime strategice ale UE, să definească riscurile și amenințările și să prezinte reacţia UE care să protejeze interesele sale strategice. Consiliul European ar trebui să acorde prioritate acestei sarcini, în vederea dezvoltării unui implementări a sinergiilor organizaţionale ale EUMSS între politicile actuale ale UE, și profitând de instrumentele post-Lisabona.
Optimizarea condițiilor de desfășurare a Grupurilor Tactice de Luptă ale UE
Grupurile tactice de luptă ale UE pot juca un rol important în reacţia rapidă la crize a UE. În plus, ele contribuie la creșterea interoperabilității și a coeziunii politice dintre statele membre ale UE și rămâne un vehicul pentru transformarea forțelor armate ale statelor membre. Ținând cont de realitățile post-Lisabona, trebuie să îmbunătățim disponibilitatea, interoperabilitatea și eficacitatea operațională ale acestui instrument, în special prin dezvoltarea unei planificări avansate pe scenariile cele mai probabile în care ar putea fi necesară utilizarea unui grup tactic, pregătirea și exersarea GTL ale UE pentru cele mai vitale şi mai probabile misiuni. În acest sens, Consiliul European ar trebui să decidă adaptarea planificării tactice pentru a include întreaga gamă de misiuni de tip Petersberg. Aceasta ar trebui să includă o abordare mai flexibilă în cadrul actualului Nivel de Ambiție [Level of Ambition] prin, de exemplu, adăugarea de elemente de Training & Advisory [instruire şi consiliere], precum și luând în considerare opțiuni de finanțare comună. Abordarea integrată la nivel european a securităţii, a managementului securității frontierelor și a gestionării frontierelor este o problemă-cheie nu numai pentru securitatea regională, ci și pentru securitatea UE. Trebuie să asiguram o utilizare a instrumentelor UE mai bine coordonată, mai flexibilă și mai eficientă, spre a se consolida capabilităţile partenerilor de a asigura securitatea și gestionarea frontierelor (în special misiunile PSAC, Instrumentul pentru Stabilitate, FRONTEX, IEVP - Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat, FED - Fondul European pentru Dezvoltare).
Creșterea eficienței și a capacităţii de reacție a PSAC
UE trebuie să ofere un răspuns rapid și eficient la apariţia unei crize. În acest sens, trebuie să îmbunătățim planificarea, finanțarea, desfășurarea și gestionarea misiunilor civile și a operațiunilor [militare] PSAC. Procedurile financiare trebuie să fie adaptate pentru a spori capacitatea de reacție a PSAC și a facilita desfășurarea rapidă. Cei 27 au prezentat propuneri în acest sens; ar trebui să se urmărească, de asemenea, o coerență financiară mai mare a tuturor acțiunilor UE dintr-un anumit teatru, în scopul de a asigura o mai bună responsabilitate.
DDR (Dezarmare, Demobilizare și Reinserție)
Cu un număr tot mai mare de conflicte, dezarmarea, demobilizarea și reinserţia (DDR) sunt o parte esențială a gestionării crizelor. PSAC trebuie să se concentreze din ce în ce mai mult pe DDR în cadrul Comprehensive Approach [Abordării Cuprinzătoare] într-un mod mai sistematic. Prin urmare, ar trebui să se pregătească mai bine pentru colectarea, documentarea, controlul și eliminarea armelor portabile, munițiilor, explozibililor și armelor ușoare și grele, într-un cadru PSAC.
Al doilea grup de măsuri: Creșterea dezvoltării capabilităților militare
Creșterea transparenței și coerenței dezvoltării capabilităților și proceselor de planificare
Consiliul European ar trebui să confirme dorința statelor membre de a îmbunătăți schimbul de informații între ele cu privire la planificările lor de apărare. Mai mult decât atât, Consiliul European ar trebui să decidă, începând din 2014, îmbunătățirera cooperării în domeniul dezvoltării capabilităților între UE (CDM/CDP) și NATO (NDPP). Agenţia Europeană de Apărare ar trebui să joace un rol important în stimularea acestui proces.
Aplicarea și dezvoltarea Punerii în comun și Partajării [Pooling & Sharing] ca un instrument de dezvoltare multinațional al capabilității
Pe fondul constrângerilor bugetare, punerea în comun și partajarea capabilităților militare ale statelor membre este un instrument-cheie pentru asigurarea capacităţii de acțiune a Europei. Statele membre ar trebui să se angajeze să urmeze modele de succes ale cooperării, cum ar fi Comandamentul European de Transport Aerian (EATC). În acest sens, Consiliul European ar trebui să dea directiva strategică pentru capabilități militare adecvate care să facă faţă responsabilităților politicii de securitate a UE, inclusiv eventuale stimulente fiscale, cu accent pe elementele strategice, cum ar fi transportul strategic, realimentarea aer-aer, asigurarea urgențelor medicale, sau recunoașterea strategică, inclusiv sisteme de aeronave pilotate de la distanță (RPAS).
Conștientizarea situației tactico-strategice [Situational awareness] & capabilitatea de luare a deciziilor
Consiliul European ar trebui să reafirme scopul unei cuprinzătoare conștientizări a situației tactico-strategice și a unei capabilităţi de analiză, ca bază pentru o acţiune autonomă a UE şi a unui proces de luare a deciziilor autonom. În acest context, ar trebui să abordăm, de asemenea, problema capacităților de observare din spaţiu a Pământului, în scopul de a examina capabilitățile și structurile existente (inclusiv SATCEN al UE și structurile din cadrul SEAE) și recomandări cu privire la modul de a crește eficiența și sinergiile.
Securitatea cibernetică
Punerea în aplicare a Strategiei de securitate cibernetică a UE în domeniul PSAC necesită acțiuni concrete, atât din partea instituțiilor UE cât și a statelor membre. Avem nevoie urgent de dezvoltarea de opțiuni pentru o cooperare strânsă în materie de securitate cibernetică și apărare împotriva atacurilor cibernetice, inclusiv cu NATO, respectând pe deplin responsabilitățile statelor membre ale UE, în special cu privire la securitatea infrastructurii critice, în vederea modernizării capabilităților de securitate cibernetică ale UE și statelor membre.
SESAR
Este esențial ca statele membre să diminueze riscurile care decurg din punerea în aplicare a Single European Sky Traffic Management Research ["Cerul unic european"], SESAR, cât și să profite de oportunitățile pe care le oferă. AEA joacă un rol-cheie în acest sens, în special pentru a identifica impactul operațional și financiar al SESAR în domeniul aviației militare. Consiliul European ar trebui să salute activitatea deja realizată în cadrul AEA și să încurajeze statele membre și instituțiile europene să progreseze către introducerea în traficul aerian a sistemelor de aeronave pilotate de la distanță [drone].
Al treilea grup de măsuri: Consolidarea industriei de apărare din Europa
Consolidarea Pieței Interne de Apărare
Securitatea și apărarea europeană necesită o bază industrială și tehnologică a apărării în bună stare. Prin urmare, Consiliul European ar trebui să sublinieze importanța industriei europene de apărare, care ar trebui să se dezvolte în continuare în cadrul pieței interne europene de apărare, bazată pe competitivitate, inclusiv pe spiritul antreprenorial privat. În același timp, după cum a subliniat scrisoarea de intenţii care a fost transmisă în luna aprilie 2013 instituțiilor europene de către Președinția suedeză, este de o importanță strategică sublinierea caracterului distinctiv și a specificităţii pieței apărării. Aceste particularități se bazează pe necesitatea de a asigura securitatea aprovizionării, utilizarea autonomă, adaptarea și reactivitatea în operațiuni. Consiliul European ar trebui să confirme scopul sporirii accesului la piața deschisă. Cerem Comisiei să afirme implementarea și aplicarea Directivelor Apărării, și în special să renunțe la practica de compensații [offset] în cadrul UE. Ținând seama de poziţia din scrisoarea de intenții, Consiliul European ar trebui să reafirme importanța unei EDTIB [European Defence Technological and Industrial Base] puternice și competitive, în beneficiul securităţii Europei ca furnizor de securitate extern.
Standardizare și Certificare
Lecțiile învățate în urma misiunilor recente PSAC evidențiază cerința urgentă de standardizare si certificare pentru interoperabilitatea Forțelor Armate. Chestiunea este la fel de importantă pentru creșterea competitivității industriei europene de apărare. AEA și Comisia ar trebui să fie însărcinate să elaboreze o foaie de parcurs pentru elaborarea de standarde industriale de apărare, pe baza lucrărilor pregătitoare efectuate de AEA. Măsurile industriale/pentru sprijinirea IMM-urilor industriei europene de apărare joacă un rol important în inovare și în ocuparea forței de muncă în Europa. Prin urmare, Consiliul European ar trebui să încurajeze intenția Comisiei de a stimula dezvoltarea lanțurilor valorice din industria de apărare și de a oferi informații mai detaliate cu privire la programele destinate sprijinirii IMM-urilor. Consiliul European ar trebui să solicite în plus Comisiei să prezinte propuneri concrete cu privire la modul de promovare a rețelelor regionale și a grupurilor strategice, în conformitate cu o abordare orientată către piață, bazată pe competitivitate, precum și propuneri, inclusiv opțiuni financiare de sprijinire a IMM-urilor în dezvoltarea de tehnologii cu dublă utilizare.
Sinergii sporite ale Cercetării şi Dezvoltării civile şi militare
Potențialul sinergiilor civil-militare - cel mai mare se află în cercetarea civilă și militară finanțată din fonduri publice, în special pentru așa-numitele "Tehnologii generice esențiale" - nu este încă pe deplin realizat. Comisia și AEA ar trebui să fie însărcinate să lucreze la găsirea de soluții împreună cu instituțiile din industrie și cercetare, pentru a crea un cadru european care să permită și să îmbunătățească utilizarea reciprocă a rezultatelor cercetării civile și militare pentru aplicații cu dublă utilizare. Consiliul European ar trebui să solicite Comisiei Europene să facă propuneri periodice în colaborare cu AEA, pentru identificarea resurselor financiare ale UE care ar putea contribui la tehnologii cu dublă utilizare.
