Bancherii nu contenesc să vorbească
despre agricultură atunci când se referă la domeniile cu potențial. Ba
chiar au lansat şi o groază de produse dedicate, pe care însă le
accesează doar o mână de investitori consideraţi solvabili.
Agricultura va fi noul boom al economiei
româneşti, întrucât ţara are un potenţial extraordinar în acest
domeniu, a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, în
cadrul unei conferinţe pe tema contribuţiei IMM-urilor la relansarea
economică. „Un boom ca în anii 2005-2008 nu va mai fi în niciun caz,
însă cred că un boom va veni din agricultură, întrucât potenţialul
agricol al României este extraordinar, iar piaţa terenurilor se
liberalizează. Mă refer la creşterea preţurilor terenurilor şi la
unificarea parcelelor, care vor deveni prelucrate cu mijloace
industriale“, a arătat Gheţea. El a amintit că, în acest moment, 40%
din agricultura românească este una de subzistenţă.
În realitate…
Dacă eşti agronom şi ai o firmă
profitabilă, cu cel puţin doi-trei ani de activitate în agricultură şi
dacă eşti dispus să aduci cash şi garanţii care să depăşească valoarea
împrumutului, ai ceva şanse să iei un credit bancar. La prima vedere,
ai putea crede că unele bănci au de gând să se transforme integral în
societăţi de finanţare a agriculturii, aşa de bine sună reclamele şi
atât de multe sunt produsele dedicate pe care le includ în portofolii.
Şi de ce nu ar fi aşa, îţi spui în gând, dacă România are la
dispoziţie, până în 2020, fonduri de peste 19 miliarde
de euro destinate exclusiv sectorului agricol? Cum respectivele
finanţări presupun, de cele mai multe ori, şi un aport propriu de
capital, rolul băncilor este, teoretic, important. Vorbim de cel puţin
7-8 miliarde de euro care ar trebui să vină de la agricultori sub formă
de cofinanţare. Suma totală care ar fi necesară pe post de cofinanţare
nu este cunoscută. După cum ne-au informat reprezentanţii Agenţiei de
Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), prima şi singura
analiză în acest sens a fost realizată la nivelul anului 2002, iar
datele nu mai sunt, evident, de actualitate. În ceea ce priveşte
semnalele pe care le primesc de la fermierii care încearcă să acceseze
finanţări de la bănci, cei de la APDRP sunt rezervaţi.
Probleme şi pe fonduri europene
„Au existat şi situaţii când au fost
probleme cu banca. Sunt fermieri care s-au plâns de anumite bănci sau
chiar de anumite sucursale sau agenţii, în particular“, spun cei de la
Agenţie. În practică, sub poleiala pliantelor de prezentare se ascund
furcile caudine ale procedurilor de acordare a creditului. De altfel,
obţinerea cofinanţării este, potrivit unui studiu realizat de APDRP,
cea mai importantă problemă invocată de antreprenorii care încearcă să
acceseze fonduri europene. „După ce am încercat la absolut toate
băncile să obţin o finanţare, văzând condiţiile pe care mi le-au impus,
nu mi-a mai rămas decât să mă întreb de ce cred ei că m-aş mai fi
adresat băncii dacă deţineam deja fondurile şi garanţiile pe care mi
le-au cerut“, spune un antreprenor. Persoanei respective i-a fost
aprobată o finanţare nerambursabilă de 250.000 de euro pentru
construcţia unui siloz. Nici în ceea ce priveşte creditele pentru
achiziţia de terenuri situaţia nu stă mai bine. Ba chiar apar cazuri de
domeniul absurdului, în care băncile afirmă că nu au bani să dea
credite, deşi promovează respectivele produse pe toate drumurile. „Am o
firmă cu rulaj de peste 750.000 de euro pe an şi profit net de
aproximativ 85.000 de euro. M-am prezentat la bancă pentru obţinerea
unui credit în vederea achiziţiei de teren agricol. Valoarea creditului
ar fi fost de 400.000 de euro pe 10 ani. Răspunsul băncii care se laudă
peste tot cu creditul pentru achiziţia de teren a fost categoric: nu
avem fonduri pentru acest tip de credite“, ne explică un alt fermier.
Doar cash-ul contează pentru bănci
I.T. din judeţul Prahova s-a lovit ca
de un zid de prudența excesivă a băncilor. Omul, care a ţinut să nu îşi
dezvăluie identitatea, a obţinut aprobarea pe un proiect privind
cultivarea de legume bio în valoare de un milion de euro, dintre care
550.000 de euro fonduri europene nerambursabile. Prin urmare,
contribuţia proprie ar fi trebuit să fie de 450.000 de euro. „Avem deja
terenul în proprietate, un hectar. Cu tot cu acte, cu aprobări, cu
dosarul pentru fonduri europene, am cheltuit deja 20-30 de mii de
euro“, spune el. A încercat să obţină cele 450.000 de euro de la mai
multe bănci. Fără succes până acum. Atenţie, omul a obţinut şi o
garanţie de 80% din eventualul credit de la Fondul de Garantare a
Creditului Rural„Prima bancă la care am apelat, o bancă de stat care
îşi face foarte multă reclamă pe zona creditelor agricole, mi-a cerut
un aport propriu în cash şi garanţii în valoare de 30% din întregul
proiect. Cu alte cuvinte, ar fi trebuit să vin cu 300.000 de euro cash.
Păi, dacă îi aveam, de ce mai apelam la bancă?“, continuă tânărul
antreprenor. În cadrul înţelegerii cu banca, ar fi trebuit să fie vorba
şi de o scrisoare de garanţie (instrument care nu presupune plăţi
cash) pe care fermierul ar trebui să o folosească pentru a debloca, sub
formă de avans, jumătate din suma nerambursabilă, adică 225.000 de
euro. Antreprenorul a explicat băncii că este dispus să folosească
această sumă pentru a garanta viitorul credit. Banca l-a refuzat iar,
susţinând că îşi asumă un risc atunci când emite scrisoarea de
garanţie. „Pe lângă cei 225.000 de euro care erau cerţi, le-am mai
propus şi să aduc ca garanţie un apartament în valoare de 80.000 de
euro. Ar fi însemnat încă 65.000 de euro ca aport propriu. În total,
vorbim de aproape 300.000 de euro. Degeaba, au refuzat propunerea“,
continuă antreprenorul. Nici la celelalte bănci la care a apelat, dintre
cele active mediatic pe zona creditelor agricole, nu a avut mai mult
succes. Ba chiar unele dintre ele, pe lângă depozit colateral, garanţii
imobiliare, ipotecă pe teren şi gaj pe utilaje, au mai solicitat şi un
codebitor.
Finanţări doar pentru proiecte fără importanţă
„Se dau finanţări pentru creşterea de
albine, de râme, de cincila. Proiecte mici, de cinci-șase până la zece
mii de euro. Majoritatea nici nu reuşesc să se menţină în viaţă, până
la urmă dau faliment. Şi, oricum, cât contează astfel de proiecte
pentru o economie? Când vii cu ceva serios, te refuză“, mai spune,
revoltat, fermierul nostru. De altfel, specialiştii din piaţă arată că
apetenţa organismelor europene, dar şi a băncilor locale pentru
proiecte de mici dimensiuni, care presupun activităţi mai degrabă
exotice, este destul de mare. Şansele de a obţine bani, de exemplu,
pentru achiziţionarea unor stupi de albine sau pentru cultivarea pe
spaţii reduse a florilor sunt cu mult mai mari decât cele de a obţine o
finanţare pentru a dezvolta o afacere în domeniul cultivării
cerealelor. La întrebarea noastră privind ponderea creditelor pentru
fermieri în totalul împrumuturilor acordate de bancă, reprezentanţii
BCR ne-au răspuns raportându-se la sectorul microîntreprinderi şi PFA.
„Din totalul de credite acordate clienţilor din segmentul
microîntreprinderi şi PFA, 8% reprezintă credite acordate clienţilor ce
desfăşoară activităţi agricole“, spun cei de la BCR. Din răspunsurile
pe care le-am primit de la bancă, devine foarte clar că ideea de a
porni o afacere de la zero în agricultură, cu ajutorul unui credit,
este mai degrabă o utopie. În opinia BCR, clientul perfect eligibil
pentru un împrumut agricol este o firmă cu un istoric de credit
imaculat şi cu experienţă în domeniu de cel puţin 48 de luni. De
asemenea, arată banca, cel mai important criteriu luat în seamă la
analiza solvabilităţii este profitul obţinut de solicitant.
