Prioritate de Dreapta
ZIUAnews:
ZIUAnews
vă prezintă în exclusivitate statutul Comunității de Avere din
Caransebeș a fostului Regiment Confiniar Româno-Bănățean nr. 13,
entitate reinventată de Sorin Frunzăverde pentru a obține secesiunea
Banatului față de România • Fostul ministru al Apărării se face vinovat
de acte de trădare națională și ar trebui închis, mai ales pentru modul
în care a acționat ani de zile în vederea constituirii proprietății
acestei ficțiuni economico-financiare • Așa se explică, în contextul
regionalizării, de ce Sorin Frunzăverde l-a acuzat pe Traian Băsescu
că-l spionează și că în România există poliție politică, când, de fapt,
autoritățile statului verificau modul în care sute de mii de hectare din
județele Caraș-Severin, Timiș, Mehedinți și Hunedoara treceau în
posesia Comunității de Avere • Zeci de judecători au consfințit dreptul
de proprietate al unor așa-ziși urmași ai grănicerilor Imperiului
Austro-Ungar • Unul dintre judecătorii Tribunalului Caraș-Severin a
legalizat un statut în care această Comunitate de Avere interzice
relațiile cu statul român, altele decât cele diplomatice, interzice
membrilor comunității drepturile constituționale și înființează propria
forță armată
În
urmă cu 13 ani, Sorin Frunzăverde a ticluit un plan de separare a
Banatului de România, împreună cu mai mulți lideri politici locali. Deși
pare incredibil în secolul XXI, fostul ministru al Apărării a invocat
drept temei juridic decretul imperial austro-ungar, din anul 1871, care
înființa un regiment de grăniceri, pentru apărarea frontierelor de
sud-vest. În anul 2013, Frunzăverde și acoliții săi au deja sute de mii
de hectare de teren revendicate în numele foștilor membri ai
Regimentului 13 Grăniceri Imperial. Județele Timiș, Caraș-Severin,
Hunedoara, Mehedinți sunt, în acest moment, controlate financiar de
această entitate juridică, fiind exclusă „orice imixtiune" a statului
român. Într-o Europă a anului 2013, Sorin Frunzăverde dorește
înființarea unei enclave și a unui sistem totalitar, bazat pe o așa-zisă
„forță publică" și pe administrarea în comun a proprietăților.
Președintele
Consiliului Județean Caraș-Severin a beneficiat de sprijinul oamenilor
politici marcanți și al justiției, dar și de tăcerea serviciilor
specializate în culegerea de informații. Singurul care l-a acuzat în mod
direct pe Frunzăverde de „combinație juridică" referitoare la
Comunitatea de Avere a fost senatorul de Prahova Antonie Iorgovan,
acesta sugerând că boala incurabilă de care suferea a fost provocată
intenționat de o „mână criminală", ca un răspuns la pozițiile pe care
le-a adoptat. În anul 2000, un judecător de la Tribunalul Caraș-Severin a
avizat ca legală modificarea statutului Comunității de Avere, deși
acesta nu recunoaște statul român ca autoritate, imită și încearcă să
substituie instituțiile acestuia. Parte din membrii fondatori ai
Comunității de Avere sunt politicieni locali, apropiați de Frunzăverde.
Prevederi totalitare în statut
Statutul
Comunității de Avere din Caransebeș, care revendică 92 de localități
din patru județe ale țării, prevede că asociația este înființată „pentru
conservarea și administrarea în indiviziune și potrivit prezentului
statut a tuturor pădurilor, munților, a celorlalte imobile de orice
natură și a tuturor drepturilor legate de acestea, care, în baza
Decretului Imperial din 8 iunie 1871, cu ocazia segregării, au fost date
în proprietate și posesiune comună a tuturor familiilor, care la acea
dată trăiau în legătură de comuniune familiară și au îndeplinit
serviciul militar în fostul Regiment Confiniar Româno-Bănățean, și ai
descendenților acelor familii, precum și a întregii averi mobile și
imobile, dobândită până azi și care se va dobândi în viitor".
Scopul
declarat de asociație, acela de „administra, conserva și dezvolta
această avere, de a ajuta urmașii << grănicerilor >>
coproprietari acordându-le lemn pe picior, cantități fixe de lemn de foc
și lemn de construcție, în cantitatea necesară gospodăriei proprii cu
preț redus", a fost precedat de sute de acțiuni în revendicarea a zeci,
chiar sute de mii de hectare. Instanțele din Caraș-Severin, Timiș,
Hunedoara și Mehedinți au dat, în mod surprinzător, câștig de cauză
reclamanților, dispunând reîmproprietărirea acestora, în pofida
inexistenței documentelor justificative.
Drepturile constituționale, interzise
Dreptul
de proprietate, garantat în Constituția României, este negat prin
statutul Comunității de Avere, declarat legal, în anul 2000, de un
judecător din Caraș-Severin. Articolul 7 din statut prevede următoarele:
„cetățenii urmași ai << grănicerilor >> coproprietari nu
își pot executa dreptul de proprietate sau posesie direct și individual,
ci numai prin reprezentanții aleși și constituiți în adunarea generală.
(Art. 6) Dacă calitatea de urmaș de << grănicer >>
coproprietar a cuiva este contestată de oricare dintre urmașii <<
grănicerilor >> coproprietari, adunarea generală este chemată a
decide, potrivit regulilor stabilite în acest statut".
Nu numai dreptul de proprietate le este negat, ci și cel de liberă
folosință a imobilului: „președintele Comunității de Avere, totodată și
președintele Consiliului de Administrație, îndrumă, supraveghează și
controlează în permanență gospodăria comunității". Consiliul de
Administrație „încheie contracte de arendări, închirieri de cariere,
autorizații de vânat, permise de pescuit și învoieli de pășunat etc,
încheie contracte privitoare la pădurile vândute pe suprafață, în baza
aprobării prealabile a adunării generale, organizează licitații în
interesul instituției". Deși, potrivit legilor românești, dreptul de a
fi ales și de a alege poate fi interzis doar printr-o hotărâre
judecătorească de condamnare la o pedeapsă de cel puțin doi ani de
închisoare, articolul 59 din statut prevede că „membrii consiliului de
administrație și funcționarii nu au dreptul de a deține funcții publice
și politice".
Autoritatea statului, exclusă de Comunitate
Dovada faptului că, prin statut, este constituită, în fapt, o țară, este
excluderea controlului autorităților statului român și aplicării
legilor naționale pentru cele patru județe, crearea de „organe
administrativ-executive" identice până la denumire cu cele ale statului
român, regularizarea statutului funcționarilor Comunității de Avere și
instituirea unui sistem de pensii propriu.
Articolul 79 din statut prevede: „averea Comunității de avere este și
rămâne proprietatea privată a tuturor urmașilor << grănicerilor
>> coproprietari, care se administrează exclusiv de către aceștia,
prin organele instituite de prezentul statut, cu excluderea oricărei
imixtiuni din partea statului sau a autorităților constituite. Statul
are drept de control și supraveghere asupra actelor Comunității de Avere
numai în măsura necesară, spre a împiedica încălcarea legilor țării, a
prezentului Statut, a regulamentelor în vigoare ale Comunității de Avere
și a pune la adăpost Comunitatea de abuzurile administratorilor
acesteia". Cu alte cuvinte, autoritatea statului este limitată la a
apăra membrii Comunității de abuzurile conducerii acesteia, nu de a
verifica modalitatea în care aceștia respectă legile României.
Modalitatea prin care statul își poate exercita autoritatea e de
asemenea impusă prin statut, la fel și atribuțiile ce îi revin.
Articolul 80 prevede: „Dreptul de control și supraveghere al statului se
va face printr-un delegat al Autorității Publice Centrale ce răspunde
de silvicultură, potrivit legilor în vigoare". Una dintre atribuțiile
reprezentantului statului în Comunitatea de Avere este de a comunica
Autorității Centrale orice hotărâri contrare legilor țării, statutului
sau regulamentelor în vigoare ale Comunității de Avere, dar, dacă
autoritatea sesizată nu emite o opinie în termen de 30 de zile,
hotărârea Comunității de Avere, chiar ilegală, „devine executorie".
Cât privește puterea pe care o are reprezentantul statului în
Comunitatea de Avere, acesta „asistă la ședințele Adunării Generale când
va crede de cuviință, fără însă a avea dreptul de a lua cuvântul".
Instituțiile statului român au fost substituite, prin statut, cu
instituții proprii. Direcția silvică este una dintre instituțiile
Comunității de Avere, care „funcționează ca organ
administrativ-executiv, având în subordinea sa toate serviciile centrale
și exterioare", iar angajații acestei Direcții formează corpul
funcționarilor Comunității de Avere, ce funcționează după principiile
stabilității forței de muncă și a unei retribuiri a personalului silvic
„cel puțin egală cu cea a funcționarilor de stat de aceeași categorie și
potrivită cu pregătirea și însărcinările date pentru celelalte
categorii de funcționari". Regulamentul de funcționare a Direcției
Silvice face referire și la „regulile de încadrare la pensii a
funcționarilor și membrilor familiilor lor, precum și rânduielile de
incompatibilitate și demnitate".
Poliție și Armată proprii
„Statul" intitulat Comunitatea de Avere și-a prevăzut în statut și
organe administrativ-elective și o „reprezentantă supremă", Adunarea
Generală, cu trăsături similare Parlamentului României. Diferența constă
în sistemul de vot, statutul prevăzând un reprezentant/un vot pe
fiecare 1.000 de hectare, și în dreptul de veto pe care îl are
președintele Adunării. Desfășurarea alegerilor este supravegheată de un
președinte al biroului electoral. Atribuțiile președintelui Adunării
sunt: „a veghea la siguranța interioară a Adunării, a păstra ordinea în
adunare, a priveghea asupra strictei respectări a statutului și a
regulamentelor în vigoare (...) și a interzice orice discuție asupra
obiectivelor care nu sunt trecute în ordinea de zi, în afară de cazul
dacă Adunarea Generală admite discuția".
Comunitatea de Avere și-a înființat organe însărcinate cu asigurarea
ordinii publice, similare Poliției naționale sau chiar Armatei.
„Președintele, în interesul bunului mers al Adunării Generale poate face
apel la asistența forței publice (...) Președintele biroului electoral,
pentru a asigura bunul mers al alegerilor, poate face apel și la forța
publică". ZIUAnews solicită organelor abilitate, în speță, Parchetului
General, Curții Constituționale, Administrației Prezidențiale și
Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze acest caz de o
gravitate nemaiîntâlnită și să ia măsurile legale pentru a garanta
unitatea și indivizibilitatea statului român.
Statul lui Frunzăverde - Regiunea Vest
În proiectul de regionalizare a României, teritoriul regiunii Vest
corespunde cu județele din Comunitatea de Avere din Caransebeș: Timiș,
Caraș-Severin și Hunedoara. Președintele în exercițiu al Consiliului
pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest, Sorin Frunzăverde, a
declarat, luni, că este natural ca județul Mehedinți să facă parte din
regiunea Vest, în contextul în care Hunedoara ar fi alipită județelor
Alba și Sibiu. Cu alte cuvinte, cel puțin trei din patru județe care
alcătuiesc Comunitatea de Avere ar urma să facă parte dintr-o regiune
controlată neoficial de Frunzăverde. Varianta a fost deja confirmată de
senatorul liberal de Timiș, Ardelean Ben-Oni, care a precizat:
„Indiscutabil Timișoara va fi capitala regiunii, indiscutabil regiunea
va avea un președinte puternic care va fi din PNL (...) Sorin
Frunzăverde este o opțiune viabilă (...) decizia se va lua în forurile
partidului".
Populația celor patru județe depășește 1,5 milioane de oameni, dintre
care mulți se află deja pe listele electorale ale Comunității de Avere
din Caransebeș.
Filat de servicii, Frunzăverde s-a refugiat la PNL
Frunzăverde a plecat din PDL în martie 2012, direct în funcție de
conducere la PNL, acuzând transformarea statului român într-unul
polițienesc: „Ne e frică să mai vorbim la telefon şi chiar între noi, ne
e frică să nu fim ascultaţi ambiental". Ce nu a spus Frunzăverde este
că se afla deja în atenția serviciilor abilitate, tocmai din cauza
planului de a-și înființa o țară. De-a lungul timpului, mai precis din
1996 și până în prezent, Frunzăverde a fost pe rând, ministrul Apărării
Naționale, președinte al Consiliului Județean, deputat de Caraș-Severin
și, printre toate aceste funcții, a reușit să devină indispensabil
oricărui om politic cu aspirații înalte. ZIUAnews a încercat să îl
contacteze telefonic pe Sorin Frunzăverde, însă acesta a refuzat să
răspundă la întrebări.
Iorgovan: Frunzăverde nu e străin de această combinație juridică
Senatorul PSD de Prahova Antonie Iorgovan, cerea, în 2007, stoparea
procesului de atribuire de titluri de proprietate către Comunitatea de
Avere, în opinia reputatului jurist aceasta fiind o „ficțiune juridică
care orbitează în jurul unor interese valorând miliarde de euro",
niciunul dintre membrii Comunității neavând, în opinia lui Iorgovan,
nicio legătură cu foștii „grăniceri". Iorgovan îl acuza direct pe
Frunzăverde că este artizanul întregii afaceri: „Să nu-și imagineze
cineva că domnul Sorin Frunzăverde este străin de toată această
combinație juridică. Ar însemna să fim niște naivi". Fostul senator a
susținut că a fost amenințat de membri ai Comunității de Avere,
sugerând, totodată, că boala de care suferea și care, până la urmă, s-a
dovedit fatală, ar fi putut fi provocată de o iradiere produsă în țară
de o mână criminală, ca un răspuns la pozițiile pe care le-a adoptat.
