Am strâns cureaua prea rău

Prioritate de Dreapta

Ziarul Financiar:
Am strâns cureaua prea rău: România a trecut de la deficite de cont curent de peste 10% din PIB înainte de criză la excedent

Citeşte şi:

Generozitatea guvernului: o zi liberă în plus pentru bugetari, un minus la PIB de peste 100 mil. euro

Industria ospitalităţii din România, la jumătate faţă de media UE ca pondere în PIB

Pariuri pentru creşterea PIB din primul semestru: premierul Ponta spune 2,4%, ING vede 1,8%

România a revenit în 2013 pe excedent de cont curent pentru prima dată din 1990, iar surplusul s-a menţinut în primele şapte luni din acest an, după ce înainte de izbucnirea cri­zei economice mondiale s-au înregis­trat deficite de cont curent record, de peste 10% din PIB.
Contul curent reflectă relaţia econo­miei Româ­niei cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşi­rile de bunuri şi servicii, de venituri şi trans­ferurile curente (banii trimişi de ro­mâ­nii care lucrează în străinătate şi fondurile europene).
Dacă în 2008 – anul cu cea mai mare creş­tere economică, de 7,3% – România avea un deficit de cont curent de 11,6% din PIB (16 mld. euro), anul trecut deficitul de cont curent a scăzut sub 4% din PIB, la 5 mld. euro, pentru prima oară în ultimii 10 ani. Pentru 2013 analiştii şi-au ajustat prog­no­zele pentru deficitul de cont curent în jur de 1% din PIB, fără să fie exclusă posi­bilitatea de a avea exce­dent pe întregul an.
Excedentul de cont curent reflectă îm­bunătăţirea exporturilor de bunuri şi ser­vicii, dar şi declinul consumului şi ni­ve­lul redus al investiţiilor. Unii analişti con­sideră că excedentul din prima parte a acestui an a fost o veste „mai degrabă proas­tă“ şi susţin că pentru a avea creş­tere economică rapidă trebuie să trăim cu deficit de cont curent.

Deficitul de cont curent mare a fost până în 2008 una dintre cele mai impor­tante vulnerabilităţi ale României - pe­na­lizată de pieţele externe şi de agen­ţiile de rating - în condiţiile în care a trecut şi de 13% din PIB, dar în ultimii ani s-a ajustat puternic.

Aspectul pozitiv legat de ajustarea deficitului de cont curent este dat de finanţarea mai uşoară a acestuia, reflec­tând diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital. În 2012 investiţiile străine directe, care au rămas la un nivel foarte modest, au reuşit să acopere doar o treime din deficitul de cont curent.

Analiştii consideră că această ajustare a deficitului de cont curent a fost deter­mi­nată mai degrabă de factori conjuncturali decât de o reechilibrare fundamentală a eco­nomiei. România a înregistrat în ulti­mii trei ani, în medie, un deficit de cont curent de 4,2% din PIB.

„Structural, România nu este în poziţia de a avea excedent de cont curent. Putem avea excedent de cont curent doar dacă economia se ajustează foarte mult şi creşterea economică este foarte mică sau avem scădere eco­no­mică. Nu poţi să ai şi excedent de cont curent, şi creştere economică rapidă când economia nu are economisire internă prea mare pentru a putea susţine investiţii mari fără a face apel la econo­mi­sire externă (deficit de cont curent). Ca să avem creştere eco­no­mică rapidă trebuie să trăim cu deficit de cont curent, pen­tru a acoperi diferenţa dintre eco­no­misire şi in­vestire. Eco­no­mi­sirea in­ternă nu este sufi­cientă pentru a aco­peri necesarul de investiţii. Ex­ce­den­tul din prima parte a anului a fost o veste mai degrabă proastă“, spune Ionuţ Du­mitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Economia a revenit pe creştere în 2011, după doi ani de recesiune, însă redresarea este fragilă. Anul trecut PIB-ul a urcat cu doar 0,7%, iar pentru acest an este anticipată o creştere economică de circa 2%.

Va fi excedent sau deficit de cont curent în 2013?

Majoritatea analiştilor şi-au ajustat prognozele pentru deficitul de cont curent pentru întregul an 2013 în jur de 1% din PIB, dar sunt şi specialişti care nu exclud posibilitatea de a avea chiar excedent de cont curent la sfârşitul anului.

Lucian Croitoru, consilier al guver­na­to­rului BNR, consideră că economia ar pu­tea opera cu deficite de cont curent rela­tiv mici sau chiar cu surplusuri până în 2018, iar economia va reveni la rate de creş­tere relativ înalte şi stabile abia în anul 2016.

„Rata inflaţiei şi contul curent s-au comportat conform unor regu­la­ri­tăţi istorice, odată ce criza internaţională a atins România, în a doua parte a anului 2008. Inflaţia a scăzut relativ accelerat pen­tru o bună perioadă de timp, iar de­fi­citul contului curent s-a redus drastic, trans­formându-se (pentru prima dată în ultimii 23 de ani) în surplus în prima parte a anului 2013.“ Este pentru prima dată în istoria ultimilor 23 de ani când economia va avea, la sfârşitul anului, atât inflaţia, cât şi defi­citul de cont curent la niveluri relativ joase, arată Croitoru într-un studiu.

Contul curent al balanţei de plăţi a reuşit să rămână în primele şapte luni din 2013 pe excedent. Œn perioada ianuarie - iulie 2013 excedentul contului curent al balanţei de plăţi a fost de circa jumătate de miliard de euro, comparativ cu un deficit de 3 mld. euro în aceeaşi perioadă din anul 2012, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale (cu 2,22 mld. euro) şi al majorării surplusului înregistrat de balanţa serviciilor (cu 1,46 mld. euro).

La începutul anului analiştii estimau pentru întregul an 2013 un deficit de cont curent de 4% din PIB, apoi şi-au ajustat prognozele spre 3% din PIB, pentru ca acum majoritatea economiştilor să estimeze un deficit cuprins în intervalul 0,6%-1,6% din PIB.

Există riscul ca o accelerare a procesului de dezintemediere financiară sau ieşiri substanţiale de investiţii de portofoliu să determine o ajustare forţată a balanţei de plăţi şi, implicit, o depreciere a leului în raport cu euro, susţine Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Ţiriac Bank.

Excedentul de cont curent din prima parte a anului a fost determinat, în principal, de ajustarea balanţei comerciale. Au fost trei factori care au contribuit la această ajustare: reducerea importurilor de energie, exporturi mai mari de maşini şi componente auto şi diminuarea importurilor de bunuri de capital (maşini şi echipamente), care reflectă scăderea investiţiilor, potrivit economistului-şef al Raiffeisen Bank.

Ce spun analiştii despre evoluţia contului curent

Eugen Sinca, analist-şef la BCR

Credem că România va termina 2013 cu un excedent de cont curent de aproximativ 100 mil. euro, ceea ce reflectă pe de o parte îmbunătăţirea exporturilor de bunuri şi servicii, iar pe de altă parte situarea investiţiilor şi consumului la niveluri scăzute ca urmare a lipsei finanţării externe. Probabil că din 2014 vom reveni la deficite de cont curent minore, de 1-2 miliarde de euro pe an, în paralel cu revigorarea cererii interne. Scăderea comerţului retail şi a lucrărilor de construcţii din primele şapte luni ale anului este o expresie a încrederii scăzute a consumatorilor români, a restrângerii finanţărilor private pentru noi investiţii şi a întârzierilor în atragerea de fonduri europene.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

Excedentul din prima parte a anului a fost o veste mai degrabă proastă. Structural, România nu este în poziţia de a avea excedent de cont curent. Putem avea excedent de cont curent doar dacă economia se ajustează foarte mult şi creşterea economică este foarte mică sau avem scădere economică. Nu poţi să ai şi excedent de cont curent, şi creştere economică rapidă când economia nu are economisire internă prea mare pentru a putea susţine investiţii mari fără a face apel la economisire externă. Ca să avem creştere economică rapidă trebuie să trăim cu deficit de cont curent, pentru a acoperi diferenţa dintre economisire şi investire. Economisirea internă nu este suficientă pentru a acoperi necesarul de investiţii. Estimăm pentru 2013 un deficit de cont curent de aproximativ 1% din PIB.

Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank

La şapte luni, aproximativ 63% din ajustarea contului curent a fost creată de reechilbrarea balanţei comerciale a bunurilor. Deşi deficitul comercial de bunuri a scăzut cu 55% an la an, această scădere a fost creată mai degrabă de factori conjucturali decât de o reechilibrare fundametală a economiei. Pentru anul 2013, anticipăm că balanţa contului curent va consemna un deficit de 0,6% din PIB, urmat de un deficit de 1,1% din PIB în anul 2014. Însă există riscul că o accelerare a procesului de dezintermediere financiară sau ieşiri substanţiale de investiţii de portofoliu ar putea induce o ajustare forţată a balanţei de plăţi şi, implicit, o depreciere a leului în raport cu euro.

Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank

Surplusul de cont curent înregistrat în prima parte a anului este în primul rând rezultatul reducerii deficitului de balanţă comercială ca urmare a îmbunătăţirii cererii externe în contextul deteriorării cererii interne. Balanţa din sectorul serviciilor s-a îmbunătăţit, de asemenea, în prima jumătate a anului, în principal datorită serviciilor de transport care au fost susţinute de creşterea exporturilor de bunuri. Considerăm că per total 2013 România va înregistra un deficit de cont curent în contextul în care surplusurile înregistrate de balanţa transferurilor curente şi a serviciilor nu vor fi suficient de mari încât să acopere deficitul comercial şi al veniturilor. Însă estimăm că deficitul va fi în jur de 1,6% din PIB.