Prioritate de Dreapta
Articol de Ilie Şerbănescu (Jurnalul Naţional):
Dl
Ponta a declarat că “partenerii occidentali” i-au avertizat pe domnia
sa şi pe dl Băsescu, în plină criză ucraineană, “să termine cu
prostiile”, pentru că se ţin de certuri interne, în loc să-i mulţumească
lui Dumnezeu că se află sub protecţie (se înţelege occidentală) atât
din punctul de vedere al securităţii, cât şi din punct de vedere
economic. Dl Ponta a mai spus că, tocmai în contextul acestei
intervenţii, dl Băsescu ar fi avizat noul guvern şi ar fi renunţat la
obiecţiile asupra schimbării reglementărilor privind certificatele
verzi. Demersul cancelariilor occidentale este sigur şi conţinutul său
din descrierea dlui Ponta este plauzibil. Ridică astfel două întrebări,
dincolo de contextul în care a intervenit şi care îl face logic şi
potrivit, căci ciondănelile politice interne când la graniţa României se
întâmplă ce se întâmplă, reprezintă un fel de “ţara arde şi baba se
piaptănă”, justificând expresia folosită de premier că îndemnul a fost
“terminaţi cu prostiile”! Cele două întrebări de fond sunt: 1) se află
într-adevăr la adăpost România (desigur ca membru NATO şi UE) şi,
bineînţeles, la adăpost de cine şi de anume ce?!; 2) să se mulţumească
România cu ceea ce i-a mai rămas, chiar dacă este vorba mai de nimic din
ceea ce i-a lăsat Dumnezeu?!
1.
Adesea în domeniul cu pricina nu se vorbeşte explicit, dar, evident,
referirea se face la protecţia faţă de Rusia. Personal, nu cred că
vreodată - şi istoria o confirmă – America sau Germania îşi vor strica
relaţiile cu Rusia de dragul României! În orice litigiu, cele două
puteri vor găsi cu Rusia un compromis favorabil reciproc şi nicicând
favorabil României. Alianţele nu pot înlocui o politică inteligentă faţă
de Rusia şi, atunci când nici măcar o asemenea politică nu poate face
ceva, poţi fi sigur că nici alianţele nu pot face mai mult. Aşa că
demersul occidental, perfect logic şi potrivit, este mai mult o cerere
de fidelitate decât o prezentare de garanţii.
2.
În materie de apartenenţă economică la UE lucrurile sunt încurcate rău.
Protecţia de care beneficiază România ca membru al UE este mai mult
fără obiect! Nu că UE n-ar avea puţinţa sau dorinţa de a proteja
România! Este vorba însă de faptul că România, acea Românie economică
din componenţa UE, nu prea mai are nimic românesc care să fie de
protejat, căci totul a ajuns la străini, în copioasă majoritate din UE!
Dacă, să presupunem, “expansionista” Rusie ar râvni la economia din
România, nu românilor ar urma să le smulgă din mână bogăţiile, întrucât
au făcut-o alţii deja: ruşii ar trebui să ia petrolul şi gazele
româneşti de la austrieci, explorările de gaze de şist de la americani,
distribuţiile de energie de la nemţi, francezi şi italieni, băncile de
la austrieci şi greci, industria auto de la francezi şi americani,
pământurile agricole şi pădurile de la unguri, italieni, danezi şi
arabi, iar industria feroaselor şi neferoaselor... chiar de la ruşi! De
la români n-ar mai fi cam nimic de luat. Doar datorii şi o administraţie
proastă, cvasisimilară cu cea rusească!
(va urma)
