Totalitarismul inversat

Preluat de pe FB Riddick Prioritate de Dreapta

Traducere a postarii de mai sus  repezentand  postarea de pe blogul Perceptive Politics - an entry BATR Portal to the Real World

Privatizarea serviciilor publice şi a funcţiilor reprezinta evoluţia si transformarea  constantă a puterii corporative într-o formă politică, într-un partener integral, chiar şi dominant  al statului   "- Sheldon S. Wolin

 Lovit de  o boală terminală, declinul  societăţii tradiţionale este inevitabil. Timp de decenii, instituţiile politice care intretineau si ocroteau  Republica bazate pe libertatea  şi responsabilitatea individuala se estompeaza din memorie.   Apărătorii a tot ceea ce a făcut din America  un exemplu stralucitor al libertatii  umane sunt atacati şi ridiculizati  pentru ca pastreaza un sistem de morală şi etică  bazat  pe demnitatea fiecărui individ.
Cei mai multi  considera ca vinovati de acest esec sunt politicienii care mijlocesc   programele  sociale  pentru mase . Daca definitia unui politician ca fiind un ticalos demn de a fi condamnat este  evidenta ,  sursa care sta la baza  declinului ,cea care distruge de departe cultura  provine din directii variate ....
 Tendinţele catre despotism sunt vizibile pentru toata lumea. Cei mai multi prefera viziunea lor oarba , deoarece acceptand adevarul letal ar trebui sa aiba un raspuns  proactiv . Ideea că un dictator unic va confisca puterea şi va stapani  ca un  tiran pare străină  plebeilor . Cu toate acestea, ştirile de zi cu zi care curg dinspre mass-media corporativa , construite pe lipsa de raportare la realitate şi adevăr fundamental,  ignoră, neagă şi inlocuiesc evenimentele zguduitoare de pe pamant cu povesti lipsite de sens .
Ca  urmare, semnificaţia conceptului de  totalitarism inversat, asa cum este definit de către Sheldon S. Wolin merită o examinare.

Sheldon S. Wolin

"Totul este mereu si mereu  numai politica si ,  in mare masura aceasta este  netemperata.
Certurile din partid sunt  ocazional, afişate public astfel incat se poate observa ca se face politica in mod  continuu , între diversele facţiuni ale partidului , ale  grupurilor  de interese, ale puterilor corporative aflate in competitie precum si intre concernele rivale din  mass-media.Desigur, momentul culminant este cel al alegerilor naţionale , atunci când atenţia naţiunii este necesară pentru a face o alegere de personalităţi, mai degrabă decât o alegere intre mai multe  alternative.
 Ceea ce lipseste insa este determinarea politica de a găsi  binele comun in hăţişul de minciuni bine finanţate, extrem de bine organizate, care au un  singur-interes turbat  : acela  de a obtine  favoruri guvernamentale ,copleşind reprezentatii guvernului şi ai  administraţiei publice cu  o mare de cash.
.
Urmariti interviul cu  Sheldon Wolin You Tube pentru a auzi punctul sau de vedere

Pentru un studiu în profunzime a ideilor lui Wolin se poate citi  ManagedDemocracy and the Specter of Inverted Totalitarianism
 El pune  următoarele întrebări:
1-"Are  demosul un viitor in epoca globalizari, a  reţelelor  de comunicare instant şi a  frontierelor libere ?
2- Mai  este inca  „demos”-ul  o notiune compacta , un corp  cu o " voinţă "şi o” identitate” care dureaza  peste timpuri ?
3- Mai este demosul   o notiune coerentă in epoca   bloggerilor politici ?
4- Mai este timp   pentru o politică autentica care sa reflecte caracterul  pluralist al realităţii? ”

El defineşte democraţia astfel :
"Democraţia se refera  la condiţiile care fac posibil ca oamenii obişnuiţi să-şi îmbunătăţească propria viata, devenind „ fiinţe politice”  care-i pot determina pe cei de la putere  să răspundă speranţele şi nevoile lor.

Ceea ce  este în joc în politicile  democratice este ca oamenii obisnuiti : femei şi bărbati sa poata recunoaşte că preocupările lor sunt cel mai bine protejate şi cultivate sub un regim ale cărui acţiuni sunt guvernate de principiile de  egalitate in fata legii , corectitudine  , un regim în care fiecare ia parte la viaţa politică , impartasind o viaţă comună  in care fiecare isi gaseste forma specifica de auto-împlinire.

Democraţia nu inseamna  a face lucrurile sa mearga mai repede ,ci inseamna   gestionarea împreună a  puterii care  afecteaza conditiile de viata  imediat si  semnificativ atat pentru cei  din jur dar si pentru  sine. "

Puterea  de influenta a corporatiilor   transnaţionale diminueaza  orice noţiune idealistă că democraţia vine din vocile oamenilor. Influenţa cea mai importanta   vine din  mesajul propagandist al mass-mediei. Economia corporatista  dicteaza parametrii dezbaterii publice.
Magia înlocuieşte analiza profunda. Cheltuirea banilor induce inghitirea  fara sens a unui  consum toxic. Formarea „culturii populare” este menita nu doar să prosteasca publicul  dar sa confere atat normalitate  cat si acceptarea calitatii indoielnice a mondenitatii .  Rolul guvernului este inlocuit cu o dieta de "drepturi de dependenţă" fata de acesta, bineinteles manufacturate , nenaturale..
In articolul  Fugitive Democracy: Sheldon Wolin and contemplating the local se poate prelua  urmatorul citat care  oferă o imagine de ansamblu privind apatia  politică ce  determina  pe cineva sa accepte o cultură nebuna , rupta  de realitate.

"În cadrul politicii economice care se dezvolta in prezent , Wolin discerne o miscare " anti-politică ",  care coordonează impreuna corporatiile  si  statul indreptandu-le  catre  o unitate de Supraputere ce se defineste ca fiind   " un sistem de crestere a puterii, care nu accepta alte limite decat cele pe care alege să si le autoimpuna "(p. Xvi.) Intrucat aceasta politica economica "postmodernă” tinde catre  Superputere , cei aflati pe poziţii de autoritate cer o noua forma de  cetăţean si anume : „ cetăţean al imperiului” . Sheldon Wolin  aminteşte de presedintele american George W. Bush care în timpul momentelor tensionate de după 11 septembrie 2001,  ii   îndemna pe oameni să-si demonstreze  cetăţenia  prin consum : "uniti-va , cheltuiti si  zburati cu avioniul " (590).

Această preocupare pastorală a preşedintelui este o emblema a puterii posmoderniste a politicilor economice care asimileaza  "cultura civică" cu  un  avion aplatizat ce apare din structurile dinamice ale suveranitatii manipulate de Supraputerea lumii afacerilor.  Cel mai bun lucru pe care cetăţenii il pot face este sa-si  dovedeasca  propriul patriotism  prin supunerea  in fata autoritatii care stabileste puterile , fără un cuvânt de protest sau de opozitie (de aici vine incurajarea de a se  "uni ").

Decat sa-si iroseasca  timpul si energia facandu-si  griji cu privire la continua schimbare a formeior  comune de viata  , a retelelor care ne  leaga de vecinii apropiati sau indepartati –cetateanul post modern  se confrunta cu multiplele oferte disponibile pentru care trebuie sa decida   la Starbucks-ul cel mai apropiat .Sunt o multime de lucruri de facut  : sa derulezi  ultimele oferte de pe ebay , in timp ce asculti muzica de la  iPod asteptand sa descarci  pe propriul iBook ultimele  melodii de la iTunes . Avand atat de multe de facut, de ce sa ne mai facem griji cand reprezentatii nostri sunt platiti sa gandeasca pentru noi  ? „Cetateanul imperiului” ,conform Superputerii- este un individ supus, apolitic,  liber-plutitor , cu miscari coordonate de ritmul televiziunilor incepand cu  securitatea de acasa si terminand cu satisfactia perpetua la cumparaturile din mall . Superputerea are nevoie de „cetateanul imperiului ”, spune Wollin ,care accepta  in mod necesar relatia de teleghidare  intre interesele  sale si ale celor care detin puterea , carora le  ureaza bun venit pentru ca  l-au eliberat de povara  participarii obligatorii la deciziile politice ce trebuie luate in privinta vietii comune si care, in acelasi timp este un patriot patimas.

„Cetăţeanul imperiului ”este cu adevărat  nebun. Imperiul  care înconjoară un participant neangajat în cea mai noua  escaladare de auto-impunere a sclaviei, este rezultatul final al statului corporativ. Analistul ChrisHedges   adaugă punctul său de vedere, în video Totalitarism inversat: Brandul  Obama şi statul corporatist. 

Talentul lui Hedges privind descrierea statului corporatist cu toate  ororile sale  este bine cunoscut . Cu toate acestea  , vocea sa clara  nu se face auzită pe  coridoarele puterii reale. Economia dicteaza cea mai potrivita piata pentru vanzare. Publicitatea  este mesajul care este acceptat pentru a fi crezut . Iar  limitele privind abilitatea cuiva  de a gândi şi a acţiona raţional sunt  controlate de totalitarismul inversat, care este de fapt creatia noastra.
Blamarea forţe externe pentru toate relele  societatii este cel mai comod lucru.Atâta timp cât indivizii  sunt  pasivi si  accepta situaţia de aservire si de  inrobire  , tiranii establishmentului  cultural  vor exploata intreaga  turma  la fiecare pas. Existenţa noastră unică este explicata prin  rezistenţa la orice formă de tiranie care apare in  drumul nostru. In ciuda acestui drept  fundamental si natural , marea parte a cetatenilor cad pradă conceptiei  fictive  de aşteptări  limitate.
Consecinţele îngrozitoare ale unei societăţi totalitare reprezinta responsabilitatea fiecarei persoane care refuză să conteste sistemul. Opunerea de rezistenta impotriva unei autoritati imorale este datoria noastra civică primordiala. Responsabilitatea  noastră declarata este de a aboli  statul corporatist   si guvernanta globala care înrobeşte planeta.
Decuplarea  progresistilor (de stanga) de contextul istoric al principiilor  legilor naturale este miezul cauzei  nereusitei oricarei coalitii antisistem .
Visele comune trebuie să devină convingeri practice. Atâta timp cât utopiştii refuză să accepte lecţiile si valabilitatea  filosofiei conservatoare autentice, tactica „ Divide et Impera” a Noii Ordini Mondiale  va continua.
Implozia  economică a ultimilor ani este de necontestat. Consolidarea puterii continua   deoarece oamenii obişnuiţi se supun  autorităţii represive. Din păcate, indiferenţa faţă  propriul” respect de sine ”este primul rezultat al acestei bolnave „culturi populare”. Abandonul civilizatiei occidentale este aproape complet, dar nu este definitiv. Totalitarismul este o crimă împotriva umanităţii. Depinde de fiecare sa-si indeplineasca datoria de  nesupunere civica

 http://www.batr.org/totalitariancollectivism/022612.html