Traducere a articolului
Cultural Marxism The Doom of Language
By Robert F. Beaudine
Posted March 8, 2011
Visit his website or facebook page
MARXISMUL CULTURAL-LIMBAJUL CARE DISTRUGE-partea a II a
http://www.crossroad.to/articles2/011/beaudine/cultural-marxism.htm
Traducerii a postarii de pe blogul News Reload
Tirania Ştiinţelor Sociale
Un filosof pozitivist ar putea fi de acord cu afirmaţia lui Henry Ford că istoria se repeta ,ca este” supraetajata”, pentru că istoria nu poate fi verificata. Lumea istorica n-ar fi insa de acord. Istoria este mult mai periculoasa si poate fi folosita ca agent de schimbare. Istoria este in mod obisnuit scrisă de învingători. Deoarece fiecare invingator care urmeaza o revizuieşte, istoria îşi poate pierde valabilitatea devind propagandă pentru Stat.
Orwell a portretizat acest lucru în „1984”, atunci când Winston Smith a fost rugat să repete un slogan de partid : "Cine controlează trecutul controlează viitorul; Cine controlează prezentul controlează trecutul."
Prin anii 1960, sociologia a fost cel mai frecventat curs de studiu în universităţile americane iar aceste idei progresiste s-au raspandit de-a lungul campusurile noastre.
Astfel , savantii nostri specializati in stiinte sociale au inceput sa exploreze noi teritorii iar istoria noastră a trebuit să fie rescrisa radical . Astfel au descoperit ca parintii fondatori ai Americii nu au fost deloc luptători pentru libertate. Desigur, ei au riscat pedeapta pentru inalta tradare, spânzurarea pana la starea de inconstienta, apoi reinvierea si din nou : spintecarea ,decapitarea, tăierea în sferturi si fierberea in ulei . Dar,conform acestor savanti ai stiintelor sociale, ei si-au riscat viaţa pentru ca erau „asupritorii” care tanjeau dupa putere.....
America nu a avut nevoie de un foc de tabara care sa distruga cărţile ce au sprijinit moştenirile noastre culturale. Generaţiile anterioare au respins revizuirile istorice din anii 1940 şi 1950, dar de data aceasta publicul a fost prea ocupat pentru a observa ceea ce se intampla, pe nesimtite.
În 1960 a fost inventat "protestantul alb , anglo-saxon "cand nimeni nu s-a revendicat ca fiind autorul . Totul a început cu câţiva ani mai devreme ca o ofensa printre savantii nostri in stiintele sociale. În 1964, WASP( White Anglo Saxon Protestant) a fost popularizat de sociologul E. Digby Baltzell care a publicat lucrarea sa critica „Societatea protestanta : aristocratie si casta in America”
Crearea şi apoi negarea din spatele WASP este o manifestare a normelor de limbă care a devenit cunoscuta sub denumirea de „corectitudine politica”. Timp de decenii,corectitudinea politică a fost nedefinita si a ramas nedescoperita . Ideologia sa a fost insa bine definita iar in anii şaizeci, a ajutat la formarea contra-culturii.
Şcola de la Frankfurt a oferit idei pentru noua mişcare a tineretului, în timp ce Institutul Tavistock oferea distractia : filme, muzică şi droguri. Rock and Roll-ul a consolidat rebeliunea , le-a dat un nou limbaj , precum şi libertatea pentru orice restricţii. Se pare că Freud a avut dreptate. Masele nu au nici o dragoste pentru renunţarea la instincte.
Absolvent al Scolii de la Frankfurt, Herbert Marcuse, a devenit cel mai popular gânditor al noii stângi. Aşa cum remarca Allan Bloom,
"Herbert Marcuse a atras studenţii în anii şaizeci, cu o combinaţie de Marx şi Freud. În „Eros şi Civilizaţie” şi „ Omul-Unidimensional” el a considerat că depăşirea capitalismului şi a falsei sale constiinte va duce la o societate in care cele mai mari satisfactii sunt cele sexuale,de felul celor pe care moralistul burghez Freud le numeste polimorfe şi infantile. "
În 1965, Marcuse a justificat intoleranţa scriind astfel in „ Toleranta represiva”:
"Concluzia la care s-a ajuns este ca realizarea obiectivului de toleranţă ar face apel la intoleranţa faţă de politicile în vigoare, atitudini, opinii, iar extinderea toleranţei la politicile, atitudini şi opiniile le-ar scoate în afara legii sau suprima ..Ceea ce este proclamat şi practicat ca toleranta astăzi în cele mai multe dintre manifestările sale eficiente, serveste cauzei opresiunii "
Universităţile noastre au preluat aceste teorii mai departe refuzand să angajeze profesori conservatori.
În 1946, când Hans Gerth şi C. Wright Mills au tradus unele dintre eseurile lui Weber, "lifestyle" a devenit un cuvânt american. De fapt, ei au tradus două cuvinte germane : "stil de viaţă", fiind numai o problemă de semantică. La începutul anilor 1960, "lifestyle" a devenit popular si a legitimat deodata o varietate de comportamente deviante.Toată lumea a fost libera să fie ceea ce a vrut sa fie. Atâta timp cât exista o etichetă, era si un stil de viaţă valabil.
Pentru că la noi nu se mai studia "etimologia" –(istoria cuvintelor) nu am fost conştienţi de ingineria socială care rezultă din ingineria verbala.
Concurenţă şi toleranţă în stil american
"Complexul de inferioritate", a fost descoperit în 1922 de către psihiatrul austriac Alfred Adler. A fost nevoie de timp pentru a se infiltra în societatea noastră. Recent, comunitatea noastră de directori sportivi a descoperit că "concurenţa" a creat invingatori şi învinşi , iar a fi etichetat drept invins era un act de cruzime. Astfel incat s-a ajuns pana la situatia in care atunci când copiii încep jocuri sportive organizate, unele echipe sa nu mai tina scorul, toată lumea detinand la sfarsit un trofeu nemaifiind lezat lezat respectul de sine al nimanui.
Scorurile obtinute de copii noştri la matematica ilustrează perfect acest fenomen. În 2006, s-au clasat pe locul 25 în lume, departe de a fi considerati intre cei mai buni din lume. Dar acest lucru nu-i ingrijoreaza , pentru că respectul lor de sine privind chestiunile matematice este suprem. Ei cred că sunt geniali.
Atunci cand piaţă le dovedeşte ca pregatirea lor este insuficienta, ei dau vina instinctiv pe „piaţă” ca fiind problema intrucat profesorii i-au avertizat că "capitalismul" este rădăcina multor rele moderne : exploatarea, materialismul, poluarea, şi lăcomia. Manualele lor reprezinta competitia ca un fel de „sfasiere ca intre cani „
Astfel concurenţă – unul dintre elementele fundamentele ale viaţii - a devenit un cuvânt negativ în rândul tinerilor noştri. El este inlocuit cu - mediocritate – un cuvânt subred care construieste răsturnarea valorilor in socialism.....
Este ilogic să se imprime tinerilor noastri o supraestimare fabricata a valorii personale facandu-i sa fie mulţumiţi de abilităţile lor şi nebunesc să-i învatam că problema este sistemul nostru economic fundamental. Acest lucru este valabil in cazul in care se urmareste si se doreste un alt rezultat. Charlotte Iserbyt declanseaza o dezbatere puternica în publicatia sa intitulata "Prostirea deliberata a Americii." The Deliberate Dumbing Down of America
Tinerii nostri sunt învăţaţi să fie toleranti cu toate stiluri de viaţă diferite.
Prin educatia pe care o primesc in scolile publice, copiii noştri sunt expuşi la o lume larga de culturi variate şi vibrante, fiecare cu propriile lor valori, adevăruri, şi moduri de viaţă. "Adevărul" devine relativ, asemănător cu "credinţa", care potoleste orice dorinţă pentru iluminarea personala,pentru intelegere, deoarece nici un adevăr nu este valabil.
Pentru a se asigura ca acest lucru este bine invatat ,studentii nostri trebuie sa indure lectii de formare psihologica denumite „Clarificarea Valorilor” .Experţii susţin că in acest fel studentii ajung la o confuzie a valorilor. „Clarificarea Valorilor”oferă copiilor autoritatea de a crea propriile valori din matricele disponibile in societate. Pentru ei reprezenta valoarea orice le este pe plac ,intrucat sunt autonomi si liberi de orice autoritate părintească sau a valorilor traditionale. Viciul poate deveni virtuta atâta timp cât acesta este considerat o valoare.
Istoricul antic grec, Herodot, stabilise ca traditie opusul celor de mai sus. El a cautat să găseasca in fiecare cultura din lume atat lucrurile bune cat şi pe cele rele. El a motivat ca aceste adevăruri i-ar putea lămuri propria sa cultură. Experţii noştri de învăţământ susţin ca această abordare este absurda. Intrucat nu există nici o autoritate supremă asupra binelui şi răului, trebuie să respectăm toate modurile de viata.
Corectitudinea politică
În anii 1930, atât de Stalin şi Hitler au perfecţionat normele lingvistice ale corectitudinii politice. Oamenii si-au riscat literalmente viaţa literalmente atunci cand au vorbit.
La începutul anilor 1990, atunci când mass-media noastră a adoptat in mod deschis şi cu nerăbdare noile norme de limbaj numit "corectitudine politică", cei care încalcau regula isi riscau locurile de munca si starneau mânia mass-mediei.
Patrick Buchanan a explicat ideologia din spatele acestor norme:
"Corectitudinea politică este marxismul cultural, un regim care pedepseste disidenţii şi stigmatizeaza erezia sociala la fel cum Inchiziţia pedepsea erezia religioasa. Marca sa este de INTOLERANTA. "
Dr. Gerald L. Atkinson scria : "Teoria Critică aplicata in psihologia maselor a adus la „revoluţie psihica linistia” ceea ce a facilitat o revoluţie fizică reala care a devenit vizibila peste tot în Statele Unite ale Americii."
Multiculturalismul este un produs al corectitudinii politice care hraneste diversitatea şi divide naţiunea. Recipentul nostru de topire culturala a topit imigranţii transformandu-i in americani. Astăzi, cu excepţia clasei conducătoare opresive, majoritatea cetăţenilor se definesc ca americani despărţiti în silabe: hispano-americani, chinezo-americani, afro-american, nativ-americani, etc Nu mai suntem uniţi intr-o singură limbă şi cultură.
Parintii nostru fondatori si-au imaginat o comunitate a binelui si libertatii extinsa de la o coasta la cealalta . Commonwealth-ul, prin definitie este stabilit pentru "binele comun", pe care fondatorii nostri l-au definit ca fiind libertatea fata de tiranie şi protecţia drepturilor inalienabile - dăruite de Dumnezeu – cum este dreptul la viata, libertate şi căutarea fericirii. Acest lucru insemna ca existau limite naturale din cauza legilor naturale. Exercitarea roadeler muncii a fost limitata atunci când aceasta încălca drepturilor inalienabile ale celorlalti.
Multiculturalismul necesită o nouă definiţie a "binelui comun"( Commonwealth), una pentru o societate fără Dumnezeu ,în care drepturile sunt acordate de guverne. Think-tankul stangist, Center for American Progress, susţine că guvernul este esenţial atunci când oamenii isi urmăresc propriile vise. Ei au redefinit binele comun ca fiind reprezentat de politicile guvernamentale de care beneficiaza toată lumea si care echilibreaza interesul propriu cu nevoile întregii societăţi. In acest fel se poate explica de ce statul Texas a scos sintagma de "bine comun" din manualele de educaţie publica. Binele comun a devenit un termen progresiv care se referă la drepturile grupurilor defavorizate, dar care include si planuri le mari de salvare pentru megacorporatiile noastre.
Învăţământul Superior în stil american
Atunci când universităţile noastre au aprobat in mod deschis corectitudinea politică, libertatea de exprimare a unui intreg sector al societăţii a fost interzisa. Cei care fluturau drapelul constitiei au devenit şovinişti bigoti cu idei periculoase şi nedorite intrucat sustineau Naţionalismul şi Capitalismul precum şi regulile traditionale ale bărbatului alb,de elita. În aceasta domniei a toleranţei , acest lucru este intolerabil. Universităţile au expulzat aceste idei !
Cele două obiective principale ale tuturor statelor totalitare este de a reduce gandirea critica independenta, şi a elimina responsabilitatea morala individuală.Universităţile noastre au avut un rol esenţial în acest succes.Cu mai mult de este douăzeci de ani în urmă, Bloom se lamenta, "Ceea se s-a întâmplat cu universităţile din Germania, în anii treizeci este ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă peste tot."
Întrucat universităţile noastre evoluează din ce in ce mai rau , ele devin irelevante. În trecutul îndepărtat, "absolventii de colegiu ", studiau un sprectru larg de cunoştinţe - filozofie, teologie, istorie, ştiinţă şi artă. Ei au adaugat educatiei umane toate cele necesare mintilor in care se ascundea geniul. Marile cărţi ale marilor gânditori erau frecvent discutate: Homer, Herodot, Isaia, Ieremia, Platon, Aristotel, Cicero, Iustin Martirul, Origen, Tertulian, Eusebiu, Augustin, Toma d'Aquino, Dante, Milton, Luther, Pascal şi Descartes, Swift, Hobbes, Hume, Locke, Shakespeare, Rousseau şi Voltaire, chiar Goethe sunt doar cateva nume ale vremurilor de demult.
Pentru că am eliminat ramuri întregi ale învăţamantului din universităţile noastre, ne-am ciuntit gradul de constientizare . O educaţie liberală obisnuia sa utilizeze gândirea independentă, ce facea ca mulţi studenţi să-si continue singuri educcatia pe tot parcursul vieţii lor, sporindu-le capacitatea de a gândi critic şi creativ. Acest lucru este intolerabil astăzi, deoarece ar crea disidenţă faţă de tirania opiniei publice, lucru ce destabilizeaza un stat totalitar.
Stilul de sex American
De-a lungul istoriei Americii, sexul în afara căsătoriei a fost considerat imoral. În anii şaizeci, sexul a fost eliberat în rândul tinerilor noştri. În cele din urmă, o mare parte din restul societatii a fost proiectat ( ingineered) in vederea acceptarii lui. (Mulţi scriitori calificati au detaliat mult mai in amanunt acest subiect.)
Astăzi, sexul este un element natural al vieţii moderne şi un termen popular de discuţie. Am devenit mai sofisticati si discutam despre sex nestingheriti orice detaliu, indiferent cu cine. Ceva privat a fost făcut public şi în acest proces, "iubirea" a devenit "pofta".
Din cauza aceastei preocupari, cea mai mare parte a conversaţiei este moarta din punct de vedere spiritual fiind axata pe două subiecte - probleme triviale şi de sex.
Psihologii au studiat atractia subiectului” sex”. În trecut, barbatii se separau de femei, şi foarte putin i-ar fi distrat pe ceilalti povestindu-si faptele lor. Întrucat sexele au fost redefinite, bineînţeles ca si femeile au trebuit să fie incluse ,in mod special cele care bravau încearcand să întreaca barbatii.....
