Preluare de pe blogul Prioritate de dreapta
Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (XXVIII)
In spatiul urias transatlantic s-au cautat intotdeauna noi zone de exploatare. Rezervorul inepuizabil de oameni al Europei a contribuit la acestea nu doar cu fortele de munca, ci in acelasi timp si cu consumatorii tuturor produselor muncii umane. O tehnica ce s-a imbunatatit constant a oferit intotdeauna posibilitati noi, nebanuite pana acum.
In mod evident, insa, popoarele individuale ca si straturile sociale individuale, in ciuda unor sanse vizibil egale, nu au obtinut aceleasi avantaje din acest sistem. Filosofia morala engleza a unor Hobbes si Hume, care a fost impusa de David Riccardo chiar cu un filon potrivit de spirit evreiesc, s-a dovedit a fi in primul rand ca un mijloc extraordinar de sigur si evident de motivare si asigurare a dominatiei britanice asupra lumii. Cand a inceput epoca de inflorire a sistemului, industria englezeasca facuse cel mai mare progres. Au intrat in cursa cu cel mai mare avans al costurilor. Intrucat in plus acestia dispuneau de cea mai mare flota comerciala si de razboi, se puteau implica in asemenea masura in schimbul de marfuri la nivel mondial, incat puterea lor economica si politica sa creasca in aceeasi masura. Orice sporire a circulatiei marfurilor aducea un nou castig.
Intreaga lume muncea in solda englezilor, si englezii erau bancherii, fabricantii, comerciantii, transportatorii si, ultimii, dar nu cei din urma, politistii lumii.
Avem acum in vedere, insa, doar statele Europei continentale! Acestea nu pot sa obtina in totalitate din forma de economie atat de laudata numai avantajele aproximative. Deja statele mari au avut de suferit din cauza avansului concurential considerabil si solid al Angliei. Cele mai mici s-au aflat in acest joc numai pentru a mari bogatia Angliei si au trebuit sa fie fericite daca inca vreo cateva firimituri cad de la masa englezeasca pentru ele. Statele sudesteuropene erau realmente periferice, insa, inainte de Primul Razboi Mondial, desi in ceea ce priveste conditiile naturale de productie cu siguranta nu stateau mai rau decat multe din statele exportatoare de peste ocean. Dar nu puteau sa se afirme. Tehnica lor agricola, caile lor de transport nu au fost favorizate de dezvoltarea generala a economiei mondiale in masura posibililului. A aparut o stare de inapoiere tehnica fata de regiunile productive concurente, ceea ce s-a rasfrant asupra standardului de viata. Au lipsit cumparatorii care sa fie intotdeauna gata sa preia cantitati mai mari la preturi stabile si astfel sa inlesneasca achizitia de masini si dispozitive de ameliorare a solului. De asemenea dupa razboiul mondial, puterile mondiale capitaliste au lasat aceste state in mod constient in starea lor de inapoiere economica pentru a le mentine intr-o dependenta politica. Abia politica noastra comerciala constienta de scopuri si intelegatoare a creat in ultimii ani o modificare principiala. Politica economica a acestor state a evoluat in ultimii ani intr-un mod deosebit de avantajos pentru ele. Aceste state sunt, ca sa spunem asa, primul camp de testare pentru punerea practica in aplicare a principiilor si metodelor noastre politicoeconomice. Iar aplicarea acestor metode a fost deosebit de avantajoasa pentru ambele parti – aceasta se poate afirma astazi cat se poate de justificat – si a devenit importanta in principiu pentru asigurarea bazelor existentei acestor tari.
Dar contul debitor al epocii britanice si capitaliste este in mod esential mai mare. In cazul tuturor popoarelor, fie ele favoriti sau copii vitregi ai ordinii economice liberale, au iesit la iveala efectele sistemului Laissez-faire si in special ale principiului comertului liber prin daune intercomerciale grave. Simptomele bolii au fost peste tot aceleasi. Agricultura statelor industriale nu s-a putut impune suficient contra intereselor industriei, comertului, bancilor si bursei. Libertatea nutritionala s-a pierdut, formarea de latifundii in mediul rural a crescut, starea taranilor s-a inrautatit, populatia a s-a napustit de la tara in oras si in strainatate. Un strat subtire de bancheri, industriasi si speculanti a putut acumula o bogatie uriasa si prin aceasta a creat o putere suprastatala periculoasa, pentru ca pentru bani se putea cumpara orice, in special opinia publica.
VA URMA
Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (XXIX)
De cealalta parte crestea masa proletariatului industrial tot mai mult. Nemultumirea in crestere a acestei paturi de populatie a dus la un marxism si comunism pseudosocialist.
Tuturor acestor manifestari nu li s-a dat mai multa atentie poate numai de aceea ca tendinta dominanta a epocii, „devino bogat indiferent cum si prin ce” a tulburat excesiv multa vreme perspectiva asupra starii de fapt.
Desigur, liberalismul era un sistem al „Libertatii”. Cine nu mai gasea cumva acasa munca si paine, avea „libertatea” de a emigra. Si daca unei natiuni ii mergea economic prost, aceasta avea „libertatea” de a se indatora la englezi. Dar acest tip de libertate a avut o baza morala mult prea slaba pentru a putea sa dureze. Ce dar grecesc au facut filosofii economisti englezi omenirii prin aducerea la cunostinta opiniei publice a gandirii ei liberale asupra libertatii, s-a aratat pentru prima data in intreaga sa splendoare cand spatiul economic de manevra al natiunilor individuale si luate in ansamblu s-a ingustat tot mai mult si cand sursele coloniale de materii prime s-au divizat si lupta pentru pietele de desfacere a luat forme din ce in ce mai dure.
Sistemul liberal crescut in sanul capitalismului de nivel mare si-a pierdut elasticitatea necesara in plus prin cartelizare, formare de trusturi, monopoluri si costuri fixe in crestere in industrie. Aici contrariile intereselor dictate de egoism nu au mai cautat posibilitati alternative, ci s-au ciocnit cu toata forta unele de altele. Cate razboaie s-au purtat cu aceasta mentalitate – pervertirea popoarelor prin interesul sacilor de bani!
Aici avem, pentru a da exemple, luptele hispano-cubaneze, care au inceput in 1868 si aveau in spate speculanti cubanezi si sindicatul nordamerican al zaharului. Razbiuzk dintre Chile si Peru s-a purtat in jurul bogatelor camopuri de exploatare pentru salpetru. Pentru a face posibil acest razboi, Chile a luat imprumuturi care au fost garantate de bancherii europeni. Acesti bancheri si-au asigurat astfel privilegii in exploatarea terenurilor cu salpetru. Razboiul Angliei cu burii trebuie sa fi fost un razboi colonial. Dar interesul absolut special pe care il aveau sindicatul minelor de aur al domnului Cecil Rhodes si speculantii la bursa din Londra in izbucnirea si continuarea acestui razboi erau, insa, prea batatoare la ochi. Nu degeaba oamenii au vorbit aici de un razboi al burselor contra burilor. Razboiul ruso-japonez din 1904/05 a fost provocat de interesul capitalului rusesc in Manciuria si Coreea. Iar razboiul mondial din 1914/18 a fost in cele din urma punctul maxim la sistemului economic capitalist, dar in acelasi timp si inceputul sfarsitului.
Din Primul Razboi Mondial popoarele Europei au trecut timp de o generatie umana prin invataminte incredibil de dure, pe care le cunoastem cu totii si in care unul mai devreme, altul mai tarziu au aflat ca idolul libertatii din epoca precedenta era fals si perisabil. Razboi, inflatie, cele mai dure crize economice, foamete, somaj, au lovit din nou oamenii si le-au aratat ca sensul intregii activitati economice nu era profitul egoist si fara constiinta consecintelor, ci implinirea unei sarcini sociale. Nu e de mirare ca tocmai oamenii din spatiul Europei Centrale, care au avut de suferit cel mai adesea sub asuprirea sistemului nesocial, au fixat un ideal moral de libertate mai inalt.
In asigurarea bazelor de hrana si materiale brute in eliberarea comertului de interesele financiare internationale si dependente conjuncturale ca si in subordonarea benevola a individului sub primatul comunitatii nationale zarim astazi noul ideal al adevaratei libertati economice.
VA URMA
>> Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler ( I, II, III-IV, V, VI-VII, VIII-IX, X-XI, XII-XIII, XIV-XV, XVI-XVII, XVIII-XIX, XX-XXI, XXII-XXIII, XXIV-XXV, XXVI-XXVII, XXVIII-XXIX, XXX-XXXI, XXXII-XXXIII )
