Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler (XVIII, XIX)

Preluare de pe blogul Prioritate de dreapta

Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (XVIII)
1 martie 1943, Joachim von Ribbentrop: Uniunea Statelor Europene

Referitor la: Uniunea Statelor Europene

Sunt de parere ca, asa cum i-am propus deja Führerului in notitele mele anterioare, trebuie sa proclamam in forma cat se poate de concreta Uniunea Statelor Europene cat mai curand cu putinta, si anume imediat ce vom inregistra un succes militar semnificativ.

Ca act de intemeiere imi imaginez invitarea tuturor sefilor de stat cu guvernele statelor in discutie intr-un loc sigur, de ex. Salzburg sau Viena, care sa semneze in mod festiv actul de infiintare a acestei uniuni.

Mai intai avem in vedere statele: Germania, Italia, Franta, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Croatia, Serbia, Grecia si Spania (?). La acestea s-ar adauga, in caz ca Führerul intentioneaza, si statele independente ce s-ar putea forma in teritoriile Europei ocupate de noi.

Numai si numai un astfel de act poate, conform opiniei mele, sa ne aduca succesul pe care il dorim.

Formarea unei Uniuni a Statelor Europene ar avea pentru noi urmatoarele avantaje politice:

Prietenii si aliatii nostri nu ar mai fi ingrijorati ca la incheierea pacii in toate statele se va numi un gauleiter german.

Statele neutre nu ar mai fi ingrijorate ca vor fi incorporate la sfarsitul razboiului in Germania.

Italia nu ar mai fi ingrijorata ca puternica Germanie ar vrea sa o stranga cu usa.

Daca Führerul se invoieste la aceasta, din anumite teritorii ocupate s-ar face un numar de state mai mult sau mai putin independente, care apoi ar fi totusi pe de-a intregul in zona noastra de putere, si ar avea ca si consecinta faptul ca se va produce un calm cuprinzator si o concentrare a fortelor pentru razboiul nostru in aceste tari.

Aceasta le-ar crea rusilor sentimentul ca Rusia se confrunta cu intreaga Europa si astfel forta de lupta a rusilor ar fi slabita.

Ar avea un efect de impiedicare asupra fortei de lupta a englezilor si americanilor daca vor sti ca ei nu elibereaza statele europene, ci ataca o Europa inchisa in sine si unita.

Ar avea un efect de obstructionare in planul politicii interne atat in Anglia cat si in America. In ceea ce priveste America, aceasta i-ar da lui Roosevelt o lovitura puternica. In ambele tari, in special, insa, in America, propagandei impotriva Germaniei i s-ar distruge argumentele. Grupurilor de opozitie li s-ar furniza sloganuri precum:

„Ceea ce in America de Nord se poate, anume intemeierea Statelor Unite ale Americii, nu s-ar putea refuza Europei.”

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-xviii

Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (XIX)

21 martie 1943, Joachim von Ribbentrop: Uniunea Statelor Europene

Referitor la: Uniunea Statelor Europene

Atat in Franta cat si in alte teritorii ocupate ar influenta lucrurile in sensul ca aceste tari ar contribui fara dubiu altfel decat pana acum la efortul de razboi in plan personal si material. In special aceasta ar avea influenta in cazul Frantei in ceea ce priveste implicarea fortei de munca, dar si a echipamentului.

In Franta, ma gandesc in special la aceasta si am discutat problema deja cu Himmler, putem sa recrutam din zonele germano-franceze prin aceste sloganuri clare europene in situatia aceasta cateva divizii SS de prima mana care sa ne stea apoi suplimentar la dispozitie pentru lupta noastra. Toate amanuntele referitoare la aceasta sunt deja foarte temeinic gandite si sunt discutate in aceste zile intre Himmler si mine foarte serios. Fara un asemenea slogan, propaganda nu ar avea succes.

Prin aceasta am impiedica cateva state neutre, cum ar fi Suedia, Turcia, Portugalia etc., de la a avea relatii prea stranse cu Anglia si America. De asemenea straduintele Turciei in vederea formarii unei Uniuni Balcanice, in spatele careia sta in mod firesc Anglia, ar fi in zadar prin formarea unei Uniuni a Statelor Europene.

Voi prezenta Führerului o prima schita in privinta continutului unui act de fondare.

Cred ca fondarea acestei uniuni in momentul potrivit va avea ca efect faptul ca astfel adversarii isi vor pierde principalul motiv de razboi pentru propaganda. Cred de asemenea ca coalitia dusmanilor nostri pe fondul divergentelor mari, care apar astazi deja intre Anglia, America si Rusia, si care vor creste enorm intr-o buna zi, se va rupe in cele din urma in confruntarea cu o astfel de Europa unita.

De o importanta speciala este de asemenea si repercusiunea asupra luptei noastre din Tunis intrucat sunt convins ca dupa fondarea acestei uniuni de state, la care este prezent si maresalul Petain, generalul Giraud ii va putea mobiliza pe francezi foarte greu in lupta contra noastra.

Chestiunea granitelor diferitelor state nu ar trebui sa fie tratata in actul de fondare. Aceasta ar trebui sa ramana desigur deschisa pana la acordurile de pace definitive.

Toate celelalte chestiuni individuale care apar odata cu fondarea Uniunii de State Europene ar putea sa aduca cu sine o dificultate sau alta, de exemplu chestiunea prezidiului, dar toate acestea se pot rezolva pur si simplu daca Führerul este in principiu de acord cu aceasta intemeiere.

As dori sa recomand cu toata caldura aceasta fondare. Daca peste tot, adica in eventualele formari de state, vom folosi intotdeauna oamenii tari si potriviti dintre noi, care urmaresc fara compromisuri scopul politic real cu o flexibilitate exterioara deplina, nu prejudiciem nimic printr-o asemenea uniune de state, insa formarea Marelui Imperiu German la sfarsitul razboiului este atunci o certitudine.

Este convingerea mea cea mai ferma, ca, daca procedam tactic, se poate cruta mult sange german.

As dori sa propun in rest sa discutam chestiunea aceasta cu il Duce in Salzburg.

VA URMA

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-xix

>> Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler ( I, II, III-IV, V, VI-VII, VIII-IX, X-XI, XII-XIII, XIV-XV, XVI-XVII )

Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler (XVI, XVII)

Preluat de pe blogul Prioritate de dreapta

Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (XVI)

Cecil von Renthe-Fink: „Proiect pentru un memorandum referitor la intemeierea unei Uniuni Europene de State”, toamna 1943

Conlucrare economica

Nu exista nici un dubiu ca divizarea fortelor economice in Europa este o piedica serioasa pentru bunastare si progresul social. Daca indepartarea pericolului din interiorul Europei ar da un impuls puternic dezvoltarii economice in Europa, trebuie sa se tinda printr-o conlucrare planificata si orientata catre obiective sa se organizeze Europa in asa fel, incat sa se ajunga la o inflorire maxima economica realmente sanatoasa.

Mai intai vor fi necesare toate stradaniile tarilor europene pentru a repara distrugerile si daunele cauzate de razboi si sa se sustina una pe alta in trecerea de la economia de razboi la cea de pace. Nu poate fi vorba aici sa se limiteze drepturile statelor individuale in domeniul conducerii economiei nationale. Sarcina este mai mult de a se ajusta politica economica a statelor europene una fata de cealalta si prin intelegere sa se orienteze catre un tel comun.

Marele spatiu economic aparut fortat de catre blocada britanica trebuie construit in asa fel incat din acesta sa se asigure necesitatile vitale ale Europa in domeniul alimentatiei, imbracamintei si muncii. In acest scop trebuie sa se ridice toate fortele de munca si sursele de materii ale Europei la cea mai mare performanta posibila.

Economiile Europei ramase in urma trebuie dezvoltate prin eforturi comune speciale. Nivelul de viata al maselor largi din Europa, inainte de toate in ceea ce priveste imbracamintea, hrana si locuinta, trebuie ridicat sistematic, trebuie sa ne ingrijim de stabilitatea sociala in mod anticipat.

Conform principiilor deja confirmate, agricultura europeana este orientata prin conlucrare planificata a statelor europene si ii va garanta desfacerea produselor sale la preturi juste. De asemenea, prin conlucrare planificata industria, intreprinzatorii si muncitorii vor fi protejati de efectul distrugator al crizelor europene si internationale.

Trebuie sa ne asteptam ca Europa organizata corespunzator sa fie din nou cel mai bun client si cel mai harnic furnizor din intreaga lume. Pe baza posibilitatii garantate ca poate achizitiona materii prime in afara Europei si le va innobila pe teritoriul ei, Europa va oferi tarilor din exterior furnizoare de materii prime o desfacere sigura si preturi stabile.

Planificarile economice comune pe termen lung vor porni de la principiul munca in loc de capital ca indicator economic si social si vor fi conduse de principiul conform caruia spatiul comun trebuie sa serveasca vietii tuturor asociatilor in egala masura.

Pentru inviorarea schimbului reciproc de bunuri si pentru crearea unei mari piete europene se vor indeparta gradual barierele vamale existente si de alta natura dintre tarile individuale, avandu-se in vedere menajarea si asigurarea ramurilor economice vitale, in special ale zonelor economice mai mici si mentinerea standardului de viata in tarile cu nivel de viata mare.

Experienta ne invata ca mijloacele de transport actuale din Europa nu corespund cerintelor sporite. Reteaua europeana de transport cu trenul, autostrazi si linii aeriene va fi extinsa dupa o planificare comuna.

Schimburi spirituale, culturale si profesionale

In contradictie cu forma de unitate sumbra a tarilor anglo-saxone, prosperitatea unica, de care dispune Europa cea mica din punct de vedere al spatiului, se bazeaza pe diversitatea formelor sale de viata si individualitati spirituale ale popoarelor, a celor mici cat si a celor mari. Spatiul de viata european trebuie sa acorde tuturor asociatilor sai, care sunt pozitivi fata de si dornici de a face parte din Europa, de a conlucra la sarcinile comune europene loial si pozitiv, posibilitatea de a se dezvolta spiritual si a-si dezvolta caracterul propriu. Adancirea si extinderea schimburilor spirituale si culturale vor deschide pentru popoarele europene noi posibilitati pentru dezvoltarea talentelor si fortelor lor specifice. Intensificarea acestor schimburi, care nu trebuie sa duca la uniformizarea popoarelor europene, si trebuie sa dea aceeasi sansa popoarelor mari si mici, va indeplini aceasta cu constiinta bazelor culturale comune si va fi unul dintre cei mai puternici lianti pentru noua comunitate.

Conlucrare si in alte domenii

Si in alte domenii, cum ar fi sanatatea, chestiunile politienesti, judiciare etc. va exista o nevoie sporita de conlucrare europeana.

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-xvi


Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (XVII)

Cecil von Renthe-Fink: „Proiect pentru un memorandum referitor la intemeierea unei Uniuni Europene de State”, toamna 1943

Organizarea uniunii de state europene

Nu e posibil, sa se aduca relatiile statelor europene individuale intre ele si cu intregul la o forma conceptuala abstracta. Cu atat mai putin se pot imparti popoarele europene in puteri mari, state de marime medie si state mici. Acestea sunt marimi concrete, istorice, care trebuie evaluate conform colaborarii la constructia europeana si conform performantelor in razboiul de azi.

Nu ar fi potrivit scopului sa se creeze pentru colaborarea europeana o birocratie europeana supranationala. Nici sistemul de conferinte al uniunii popoarelor nu poate sa impulsioneze imitatia.

Din punct de vedere politic, sistemul de informare si consultatii a fost testat prin canale diplomatice normale. Convorbiri individuale intre sefii de state, sefii de guverne si ministerul de externe au completat acest sistem in mod eficient. Acolo unde a fost necesar, s-au convocat conferinte ad hoc. Astfel de metode corespund necesitatilor practice ale politicii mai mult decat o fac conferintele periodice convocate in prealabil.

S-ar putea concepe urmatoarea constitutie a uniunii de state:

Organul uniunii europene de state este congresul statelor. Acesta consista in adunarea reprezentantilor statelor membre. Se intruneste cel putin o data pe an. Hotararile congresului sunt luate cu unanimitate de voturi, in masura in care actul de federalizare nu prevede altceva. Congresul conduce treburile uniunii de state in masura in care acestea nu sunt transferate altor organe. Reprezentantii statelor membre acreditati la puterile principale formeaza impreuna cu ministrii de externe ale acestor puteri comisii permanente, care asigura conducerea in perioada dintre intrunirile congresului.
Din contra, conlucrarea economica, culturala si tehnica necesita organe permanente. (pentru impulsuri pentru crearea unor astfel de organe vezi pagina 15)

Propaganda dusmanoasa

Inamicii au incercat sa discrediteze ordinea vizata de Germania si aliatii sai in Europa prezentand masurile, pe care Germania a fost fortata sa le ia in vederea razboiului, ca Noua Ordine. Au facut ca si cum urmarile inevitabile ale acestui razboi ar fi starea normala daca Germania si aliatii sai ar obtine victoria. Au trecut sub tacere faptul ca ei condamna prin blocada foametei exact populatia Europei, aduc Europei o disperare fara margini prin atacurile lor aeriene si vor sa creeze prin asocierea lor cu bolsevismul posibilitatea fortelor distructive din Est de a intra in Europa, in vreme ce Germania preia apararea si aprovizionarea populatiei europene. Germania si aliatii ei, legati de Europa inseparabil, doresc sa castige toate popoarele Europei ca prieteni si colaboratori in reconstructia Europei si de asemenea si inamicii de pana acum, daca sunt gata pentru o colaborare loiala si sa intinda mana pentru a ne impaca. Atata vreme cat razboiul nu s-a terminat, necesitatile puternice ale razboiului impus Germaniei trebuie in prima faza sa dicteze atitudinea ei si a aliatilor ei.

Impulsuri pentru crearea organelor speciale pentru conlucrarea economica, culturala si tehnica

La nivel economic trebuie sa se formeze un organism economic european permanent care sa fie compus din toate statele membre. Acesta ar trebui sa se imparta in comisii pentru:

Comert, productie industriala si navigatie,

Finante si moneda

Chestiuni de munca si sociale,

Alimentatie, agricultura si domeniul forestier.

Sarcina organismului economic european si a comisiilor sale este pregatirea si desfasurarea conventiilor economice europene in vederea solutionarii sarcinilor economice comune, de ex. pentru abordarea problemelor economice europene avand in vedere rezistenta blocadei, reglementarea schimbului de marfuri conform principiului preferintei europene vizavi de tarile din afara Europei cu scopul ulterior al unei uniuni vamale si a unei piete europene libere, a unui cliring european central si relatii monetare in interiorul Europei cu telul mai indeparat al unei uniuni monetare, a unei reconcilieri a conditiilor de munca si a protectiei sociale in sensul unei evolutii, unor planuri de productie pe termen lung in domeniul industrial ca si in cel agricol si forestier.

Pe langa organismul economic european si conferintele sale specializate se intemeiaza birouri specializate europene pentru domeniile potrivite (Oficiul European pentru Munca, Institutul European de Agricultura etc.), care sunt legate numai de directivele generale date de Organismul Economic European sau conferintele sale, insa in rest sunt autonome. Sarcina lor este adunarea si inspectarea materialului specializat, urmarirea de noi idei, prelucrarea de avize, furnizarea de informatii, intocmirea de statistici etc.

In acelasi mod este configurata organizarea transportului marelui spatiu european. Insa este suficient in acest scop un organism european pentru transport cu comisii pentru domeniile specializate individuale (cai ferate, cai maritime, autostrazi, transport cu autovehicule, constructie de canale, transport aerian etc.). Si aici ar fi potrivita intemeierea de birouri specializate pentru domeniile individuale. Pentru conlucrarea culturala nu este necesara o organizare asa de extinsa ca in domeniile economic si de transport. Pentru schimbul de valori culturale si experientelor sunt suficiente oficiile specializate si institutele. Poate se iau in discutie si camerele precum Camera de Film Europeana, o Camera Europeana a Presei, care cuprind reprezentanti profesionali ai tarilor individuale. Conferintele de guvern sunt necesare numai in masura in care conventii europene specializate trebuie prelucrate, de ex. in domeniul drepturilor de autor, drepturilor de traducere etc.

Per ansamblu se va cladi pe sau se va porni de la organizatiile europene sau tentativele deja existente.

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-xvii

>> Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler ( I, II, III-IV, V, VI-VII, VIII-IX, X-XI, XII-XIII, XIV-XV, XVIII-XIX )

Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler (XIV, XV)

Preluare de pe blogul Prioritate de dreapta

Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (XIV)

Cecil von Renthe-Fink: „Proiect pentru un memorandum referitor la intemeierea unei Uniuni Europene de State”, toamna 1943

Sarcinile uniunii europene de state

Trebuie sa fie sarcina noii ordini europene sa indeparteze cauzele care au dat in trecut motive pentru razboaiele intereuropene. Perioada razboaielor europene interne trebuie sa inceteze si particularismul european trebuie depasit.

Membrilor individuali ai uniuni de state europene le ramane desigur libertatea sa incheie intre ele acorduri de arbitraj si conciliere. Garantia pentru mentinerea pacii in interiorul Europei nu sta, insa, intr-o ordine de pace formala sau in amenintarea cu sanctiuni, ci intr-o politica europeana, care impiedica tarile europene sa aiba una fata de alta o atitudine amenintatoare. Daca Europa a fost devastata de secole de razboaie, de aceasta se face vinovata in primul rand politica Angliei care a tins sa admita un stat european impotriva altuia. In ultimele secole amestecul SUA a avut un efect nesanatos. Natiunile unite in uniunea statelor europene trebuie sa aiba o atitudine solidara in viitor fata de tentativele puterilor straine de a influenta chestiunile interne ale Europei.

In Europa nu este posibil sa se rezolve chestiunile demografice complet prin demarcare teritoriala. Din aceasta nu vor rezulta tensiuni mai serioase, daca toate statele europene urmeaza principiul respectarii si tratarii oneste a caracterului national strain.

Din apartenenta la uniunea de state europene rezulta obligatia de a se garanta ca presa si radiodifuziunea servesc spiritul solidaritatii europene. Acelasi lucru este valabil pentru educarea tineretului in crestere care trebuie sa aiba loc pe baza nationala, dar in sensul comunitatii europene.

Salvgardarea intereselor comune europene fata de exterior

Nu poate fi scopul uniunii de a interveni in politica externa a membrilor ei sau a crea o diplomatie europeana supranationala. Aceasta depinde mult mai mult de a determina o atitudine unitara a tarilor europene fata de statele din afara Europei vizavi de chestiunile ce intereseaza Europa in ansamblu. Aceasta se poate intampla prin informare reciproca si prin consultatii in privinta chestiunilor curente de politica practica, in masura in care sunt afectate interesele comune europene.

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-xiv

Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (XV)

Cecil von Renthe-Fink: „Proiect pentru un memorandum referitor la intemeierea unei Uniuni Europene de State”, toamna 1943

Apararea comuna in fata pericolului bolsevic

Fara indepartarea amenintarii bolsevice nu pot exista siguranta si pace in Europa. Munca de distrugere a bolsevismului in tarile in care s-a instaurat arata ce soarta crunta asteapta popoarele europene daca bolsevismul reuseste sa patrunda pe continent. Pactul Anticomintern si masurile prevazute in acesta trebuie sa se extinda la nivelul tuturor membrilor uniunii de state europene. In plus, este, insa, si de interes la nivelul intregii Europe ca natiunile europene, fiecare in cadrul sau, sa isi aduca contributia la apararea continentului in Est. Conglomeratul urias de putere al bolsevismului s-a dezvaluit acum la intreaga sa dimensiune amenintatoare si trebuie sa fie interesul comun al statelor europene sa se asigure Europa contra fortelor distrugatoare din Est.

Apararea comuna contra atacurilor externe

Trebuie sa fie valabil principiul conform caruia unui atac asupra Europei sa i se opuna o aparare solidara a popoarelor europene. Fortele militare ale popoarelor europene trebuie privite ca o unitate si trebuie sa se adapteze una la cealalta.

Numai unitati foarte mari sunt azi suficient de capabile de razboi pentru a putea sa existe din punct de vedere militar. Problema apararii prin propriile mijloace a devenit de nerezolvat pentru tarile mai mici. Tarile mai mici nu au masa de oameni necesara, nu au aparatul industrial necesar si nu isi pot asigura hrana si materiile prime.
In aceasta privinta nu se schimba nimic daca se asociaza unele cu altele. Pentru a se apara cu succes contra atacurilor marilor puteri neeuropene, statele europene mai mici au nevoie de sustinerea puterilor principale europene.

Din evenimentele geopolitice rezulta – fara a lua in seama sarcinile ce trebuie indeplinite in comun – necesitatea structurarii regionale. Notiuni generale vagi, care erau obisnuite intr-o perioada depasita, nu pot forma baza pentru o aparare eficienta si pentru o impartire justa a riscului politico-militar in sarcini militare. De aceea sunt necesare acorduri defensive regionale pe baze benevole intre statele ce sunt avute in orice caz in vedere. Aceste acorduri defensive trebuie sa se intrepatrunda organic. Centrul lor de greutate va sta cu siguranta in puterile principale. In Est si in Nord-Est-ul Europei va trebui sa contribuie Germania in primul rand.

Domeniul sarcinilor comunitare este extraordinar de larg. Este de ajuns sa se indice cat de important este sa se inteleaga in mare in privinta inarmarii si echiparii uniforme, sa pregateasca aprovizionarea tarilor individuale in comun pentru cazuri de razboi etc. Deja pe timp de pace ar putea sa se formeze unitati militare europene conform exemplului asocierilor benevole, care lupta in Est. Acele tari care nu sunt implicate dupa acordul defensiv adoptat in apararea militara impotriva unui atac ar trebui sa acorde in egala masura cu tarile europene implicate in respingerea atacului cea mai mare sustinere posibila. Statele europene care sunt implicate in razboaie cu puterile din afara Europei, nu pot fi tratate de catre celelalte state ca beligerante.
Este de presupus ca unirea Europei intr-o comunitate defensiva ar micsora in mod esential probabilitatea atacurilor asupra continentului. Statele din afara Europei s-ar abtine sa poarte razboi impotriva tarilor europene daca ar trebui sa conteze pe faptul ca le sta impotriva intregul continent in mod decisiv.

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-xv


>> Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler ( I, II, III-IV, V, VI-VII, VIII-IX, X-XI, XII-XIII, XVI-XVII )

PENTRU CINE LUCREAZA MONICA MACOVEI ?

Codul ipocriziei

Preluare de pe blogul Prioritate de dreapta

PDL a adoptat un aşa-zis Cod etic, care nu este altceva decât o manevră propagandistică a aripii Soros, gruparea promovată la congresul din primăvară. Documentul va servi în lupta internă, pentru consolidarea poziţiei în partid a aşa-zişilor reformatori, care şi-au făcut imagine pe seama partidului, lovind în PDL, asociindu-se propagandei care îi lipeşte eticheta de partid corupt (mai vizibil din 2009). Aproape inexplicabil, conducerea partidului, în loc să ia măsuri drastice împotriva acestor elemente, le-a tolerat şi le-a promovat.

Deasemenea, documentul mai are rolul de a controla linia politică a partidului, în sensul intimidării politicienilor (puţini) din PDL care au atitudini critice faţă de climatul politico-economic de la nivelul UE, şi apără interesul naţional (Abateri disciplinare 4.9. Promovarea de idei sau acţiuni de rasism, xenofobie, anti-semitism şi intoleranţă). Aparent, aici n-ar fi nimic bătător la ochi. Dar să ne amintim cum au explicat diverse persoane oficiale din România refuzul Olandei şi Finlandei de a permite accesul în Spaţiul Schengen pentru România şi Bulgaria - "guvernele de acolo depind de partide extremiste". Deci, partide eurosceptice şi antiimigraţie, care sprijină interesele naţionale ale ţărilor lor, sunt "extremiste" pentru establishment.

Principalul promotor al Codului etic este Monica Macovei, militantă pentru "drepturile persoanelor de altă orientare sexuală" - LGBT (persoane lesbiene, gay, bisexuale şi transgen). Macovei a aderat la Intergrupul de la Parlamentul European pentru drepturile persoanelor LGBT, unde a susţinut discursuri şi a semnat diverse declaraţii şi apeluri. S-a implicat în campania pro-homosexualitate din România şi din Moldova. Ca activistă civică, înainte de a deveni ministru, a militat nu numai pentru dezincriminarea homosexualităţii (articolul 200 din vechiul Cod Penal, anii '90), ci şi pentru recunoaşterea căsătoriilor unisex. A mai susţinut la CEDO cazul unui ţigan care a fost împuşcat de un poliţist pe care tocmai îl înjunghiase, ba s-a mai şi lăudat că a obţinut pentru acesta (nu a murit în urma împuşcăturii) daune de 130.000 de euro, care sunt plătite de statul român, ba chiar şi câte 10.000 de euro pentru fiecare dintre cei doi complici ai acestuia (numiţi în dosar "martori").

Aşadar: corespunde Monica Macovei doctrinei, valorilor şi obiectivelor PDL ? Activităţile sale de militant pro-gay aduc sau nu daune PDL ?

Iată anumite puncte din Codul etic care trebuie avute în vedere pentru a răspunde la întrebări:

Introducere - Partidul Democrat Liberal asumă următoarele:

2. Integritatea politică trebuie să devină o misiune pentru toţi membrii PDL

Articolul 2 - Obligaţiile membrilor PDL

4. Membrul de partid trebuie să respecte legile ţării, Statutul, Codul etic, programele partidului, regulamentele sale, precum şi doctrina şi valorile acestuia. De asemenea, el trebuie să pună în practică, cu loialitate, obiectivele partidului.

Articolul 3 - Abateri disciplinare

Prezentul articol detaliază prevederile articolului 27 din Statutul PDL referitoare la sancţiunile aplicabile membrilor de partid în legătură cu “conduita negativă, declaraţii sau activităţi" care “provoacă daune partidului”.

4.17. Acţiuni care compromit obiectivele politice majore ale partidului; abandonarea nejustificată a responsabilităţilor delegate de partid sau acţiunea neglijentă în exercitarea acestora;

Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler (XII, XIII)

Preluare de pe blogul Prioritate de Dreapta

Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (XII)

Cecil von Renthe-Fink: „Proiect pentru un memorandum referitor la intemeierea unei Uniuni Europene de State”, toamna 1943

III. Solutia federativa a chestiunii europene

Ar fi gresit sa se subestimeze dificultatile pe care le ofera solutia chestiunii europene. Aceste dificultati nu se afla doar in conceptiile diferite ale popoarelor europene, ci si in relatiile care isi au radacina in esenta Europei si s-au afirmat timp de secole in forme variabile tot timpul. Nu se poate actiona impotriva acestora fara a disparea pamantul de sub picioarele noastre. Ar fi total eronat sa extragem criteriul pentru unitatea Europei din cerinte abstracte, ideale. In plus, se pot folosi ca fundament numai dezvoltarea istorica, care a dus la o constiinta nationala accentuata a tuturor popoarelor europene, si faptele de politica reala.

Elementul deosebit al problemei europene consta in aceea ca o multitudine de popoare trebuie sa convietuiasca intr-un spatiu relativ ingust intr-o combinatie de unitate si independenta. Unitatea ei trebuie sa fie asa de solida incat intre ele in viitor sa nu se mai poarte nici un razboi si interesele Europei in exterior sa poata fi prezervate in comun. In acelasi timp trebuie, insa, ca statele europene sa isi pastreze libertatea si independenta astfel incat sa poata isi satisfaca necesitatile legate de pozitiile lor total diferite si scopurile nationale total diferite, si de asemenea sa isi indeplineasca functiunile lor speciale in cadrul intregului in mod creativ si cu bucurie. Nu pe subordonarea fortata sau ceruta a unei puteri europene fata de alta, ci pe unitatea ei se bazeaza forta si siguranta Europei. Fiecare tentativa de a impune uneia sau alteia din puterile europene masuri politice, ar trebui ca antagonismele sa fie din nou facute eficace. Pe de alta parte, puterea europeana care nu ar fi gata sa isi adapteze politica necesitatilor europene comune s-ar plasa in afara comunitatii europene.

Solutia chestiunii europene poate sa fie determinata numai pe baza federativa, statele europene asociindu-se prin libera decizie izvorata din necesitate intr-o comunitate de state suverane. Aceasta comunitate va putea sa fie indicata ca Uniunea Statelor Europene.

IV. Participarea la Uniunea Statelor Europene

Uniunea Statelor Europene trebuie sa fie comunitatea pe cat posibil a tuturor statelor europene pe baza egalei indreptatiri. De asemenea statele, al caror teritoriu se situeaza in Europa numai in parte, pot sa fie admise in uniunea de state europene daca interesele lor sunt solidare cu acelea ale intregii Europe.

In Europa trebuie sa se considere si acele posesiuni ale statelor europene din afara Europei, care datorita apropierii lor geografice apartin spatiului de completare european.

Tuturor tarilor europene le ramane deschisa posibilitatea aderarii. Greutatea natiunilor unite in Uniunea Statelor Europene si dezvoltarea naturala a relatiilor politice si economice vor duce inevitabil la aceea ca tarile mai devreme sau mai tarziu vor pune in aplicare alipirea lor la uniunea statelor europene.

A fost nu doar o incalcare a unei promisiuni solemne, ci si o eroare politica cu consecinte grave ca puterile, care dupa terminarea primului razboi mondial si-au asumat raspunderea pentru ordinea in Europa, au cautat sa se fixeze pentru totdeauna diferenta intre invingatori si invinsi. In acest fel niciodata nu a putut lua nastere o Europa pacificata si pentru continentul nostru au aparut consecinte nefericite din aceasta. E un lucru sigur ca aceasta eroare nu trebuie repetata, in plus trebuie sa se admita statelor invinse in noua comunitate a popoarelor europene de la inceput un loc egal indreptatit daca sunt gata sa contribuie la construirea noii Europe in mod loial si pozitiv. Toate natiunile europene aparute in mod istoric si testate in razboiul de acum, inainte de toate in lupta contra bolsevismului, vor putea sa devina membri ai uniunii de state europene.

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-xii

Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (XIII)

Cecil von Renthe-Fink: „Proiect pentru un memorandum referitor la intemeierea unei Uniuni Europene de State”, toamna 1943

V. Relatiile statelor membre ale Uniunii Europene de State intre ele si cu alte continente

In general se poate constata ca fiecare stat membru al Uniunii de State Europene poate sa isi determine legaturile cu alte state conform judecatii lor suverane in masura in care aceasta este in acord cu solidaritatea europeana si obligatiile europene. Acorduri care vin in contradictie cu scopul uniunii nu trebuie incheiate, acordurile existente de acest fel trebuie anulate.

La intrebarea daca formarea de grupuri regionale este in acord cu spiritul comunitar european nu se poate raspunde cu un simplu da sau nu. Decizia depinde in totalitate de imprejurarile cazului individual. In special in cazul formarii de grupuri carora le apartin statele din afara uniunii, poate sa apara usor pericolul ca interesele europene in ansamblu sa fie lezate.

Conlucrarea traditionala intre anumite state europene, dovedita deja istoric, si care nu impiedica participarea loiala la sarcinile comunitatii europene, cum ar fi de exemplu conlucrarea tarilor scandinave si aceea a tarilor din Peninsula Iberica, va putea sa continue si in interiorul uniunii de state europene netulburat. Acelasi lucru este valabil in cazul atentiei date legaturilor speciale ale tarilor Peninsulei Iberice cu natiunile surori de pe continentul american.

Fiecare stat membru al uniunii de state europene trebuie sa aiba dreptul sa aiba viata nationala asa cum o concepe ea. Pentru legaturile reciproce ale statelor europene trebuie sa se instituie de aceea principiul conform caruia statele trebuie sa se abtina de la imixtiunea in chestiunile de politica interna. Singura cerinta ce trebuie impusa statelor europene este sa fie membre loiale si pozitive ale uniunii de state europene si sa conlucreze in mod pozitiv la sarcinile comunitatii europene. Fiecare tara trebuie sa fie de aceea responsabila ca pe teritoriul ei sa nu fie comise fapte care nu sunt conforme cu solidaritatea europeana si obligatiile europene.

Principiului neamestecului reciproc in treburile interne i se adauga principiul preferintei reciproce. Aceasta preferinta a statelor europene unul pentru celalalt va avea efect in genere asupra domeniului economic.
Pentru legaturile statelor europene individuale cu tarile din afara Europei si alte continente trebuie sa fie valabil principiul conform caruia continentul nostru si fiecare stat ce ii apartine nu se amesteca in relatiile altor continente si acolo nu au dreptul sa faca cuceriri politice sau militare, insa orice amestec si orice cotropire politica sau militara din partea altor continente in Europa si spatiul ei de completare sunt excluse. Fiecarui amestec de acest fel si fiecarui astfel de atac i s-ar opune apararea solidara a Europei.

In rest, relatia Europei si a spatiului ei de completare cu alte continente este reglementata conform regulilor generale ale traficului interstatal pornind de la faptul ca Europa doreste sa traiasca in pace si prietenie cu alte tari din alte parti ale lumii ca si sa intretina un comert si schimburi culturale, de care sa beneficieze toti cei implicati. Daca spatiul de viata european trebuie sa fie configurat in asa fel incât Europa sa fie in stare ca in caz de amenintari politice si cu forta armata sa se afirme prin posesia mijloacelor neaparat necesare pentru mentinerea vietii, scopul conlucrarii economice in Europa nu trebuie sa fie renuntarea la schimburile dintre tarile europene si lume si la activitatile ei la nivel mondial, ci din contra intarirea Europei, pentru a juca un rol de conducatoare care in actuala situatie tinde sa se piarda.

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-xiii



>> Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler ( I, II, III-IV, V, VI-VII, VIII-IX, X-XI, XIV-XV )

Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler (X, XI)

Preluare de pe blogul Prioritate de dreapta

Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (X)
Cecil von Renthe-Fink: Nota pentru domnul Ministru de Externe al Reichului, 16 noiembrie 1943

La 25 noiembrie este a saptea aniversare a zilei de fondare a Pactului Anticomintern in care majoritatea natiunilor europene s-au angajat la crearea unui front comun de aparare contra bolsevismului. Intr-un moment, in care pericolul la adresa Europei din partea Rusiei Sovietice iese la lumina in toata dimensiunea lui amenintatoare, aceasta zi nu poate trece neobservata. Un eveniment interstatal nu intra in discutie tinand cont de starea lucrurilor. Oricum, ne putem gandi ca domnul Ministru de Externe al Reichului ar putea tine un discurs radiodifuzat cu ocazia aceasta pentru a denunta politica antieuropeana a englezilor si americanilor si a scoate in evidenta pericolul bolsevismului ca rezultat al acestei politici si pentru a oferi o reactie impotriva Conferintei de la Moscova in sensul unei Europe unite.

In acest caz s-ar oferi ca o contrapondere la politica antieuropeana a englezilor si americanilor un plan german pozitiv pentru rezolvarea problemei europene. In ciuda situatiei de razboi in care ne aflam in momentul de fata, momentul nu ar fi lipsit de avantaje din punct de vedere psihologic. Rezultatele Conferintei de la Moscova au fost receptate de catre popoarele europene in general in mod defavorabil. Presa statelor europene mici si rapoartele misiunilor noastre nu lasa nici un dubiu in aceasta privinta – cedarile englezilor si americanilor in fata imperialismului bolsevic a provocat o mare consternare si o mare temere. Daca in acest moment nu poate fi vorba ca un program german pentru viitorul Europei sa fie intocmit, ar fi totusi posibil sa se emita anumite principii.

Imi permit sa prezint cateva sugestii care s-ar putea utiliza pentru aceasta:

1. In urma constatarii ca Europa nu poate astepta nimic din partea anglo-saxonilor si trebuie sa se teama cat se poate de serios de bolsevici, s-ar putea declara ca Germania are ca sloganuri nu doar indepartarea pericolului bolsevic, ci si unitatea Europei, care garanteaza popoarelor continentului dezvoltarea libera, siguranta si prosperitatea.

2. S-ar putea explica ca Europa nu si-ar putea afirma unicitatea si forta intr-o lume de imperii mari si constructii de nivel continental, daca ar ramane divizata in natiuni antagoniste si inchise in sine. Popoarele Europei, care ar trebui sa isi vindece toate ranile grave dupa razboi, ar fi orientate unul impotriva altuia in mult mai mare masura decat inainte, iar distantele care le-au despartit ar fi micsorate sub influenta noilor cuceriri ale tehnicii. Inamicii Germaniei au vrut sa balcanizeze Europa si sa o mentina slaba pentru a-si duce la bun sfarsit planurile de dominare a lumii, Germania, in schimb, si-ar dori o Europa pacificata si puternica. Daca se obtine victoria, ar trebui ca statele europene sa se constituie intr-o comunitate puternica. Ar trebui sa se sfarseasca perioada de razboaie interne europene si ar trebui sa se depaseasca particularitatile europene nesanatoase.

3. Comunitatea vizata de Germania a popoarelor europene s-ar diferentia in mod esential de organizatia planificata de Anglia si America. In cea din urma statele europene mai mici ar fi expuse fara nici un fel de aparare bunului plac al marilor puteri din afara Europei. Conferinta de la Moscova ar arata intr-adevar cum Anglia si America au decis destinul natiunilor europene peste capul lor impreuna cu Uniunea Sovietica, dusmanul de moarte al Europei. Germania s-ar afla in punctul in care chestiunile europene s-ar putea reglementa de catre statele europene insele, si in care convietuirea statelor europene s-ar intemeia pe principiul dreptatii pentru toti cei implicati, a intereselor comune si al grijii pentru beneficiile reciproce.

4. Ar fi prematur sa se puna la punct un program in toate amanuntele, dar s-ar putea spune foarte multe despre obiectivele Comunitatii Statelor Europene, ce ar trebui sa cuprinda urmatoarele sarcini:
a. Apararea Europei contra atacurilor din afara,

b. Lupta contra comunismului si impiedicarea tentativelor puterilor straine de a se amesteca in chestiunile interne europene.

c. O uniune economica stransa.

5. La nivel economic, popoarele din Europa nu ar putea niciodata conta pe un ajutor dezinteresat din partea Angliei si a Americii. In ambele tari s-ar publica in numar din ce in ce mai mare planuri si rezolutii care sa se ocupe cu organizarea lumii dupa razboi. Aici se trateaza intotdeauna fara vreo implicare a popoarelor europene in special noua ordine economica in Europa (planul Keynes, planul Morgenthau-White, Conferinta Agricola de la Hot Springs, Comitetul de Ajutor al Natiunilor Unite). In ultima perioada ar fi vorba despre Unrra (Comitetul de Sprijin al Natiunilor Unite). Facand abstractie de faptul ca pentru punerea in aplicare a unor astfel de planuri premisa ar fi cucerirea Europei de catre partea adversa, pentru ele neexistand nici un fel de semnificatie practica, dat fiind ca nu se va intampla aceasta niciodata, Anglia si America ar avea numai un interes: mentinerea si extinderea blocului economic dirijat de ele si suprimarea oricarei alte puteri care ar putea aparea ca un concurent independent si incomod. Europa ar trebui eliberata de influente economice straine si ar trebui sa se ingrijeasca de si sa dezvolte toate sursele sale de sustinere pentru libertatea economice, asta insemnand capacitatea de a procura singura din zona sa toate alimentele si materiile brute in caz de razboi. Asigurarea independentei economice nu ar insemna in nici un caz ca Europa ar vrea sa se izoleze economic de restul lumii. In istorie s-a aratat intotdeauna ca unirea spatiilor mari economice nu impiedica dezvoltarea economice ale noului spatiu cu restul lumii, ci din contra a incurajat aceasta.

6. Ordinea economica planificata de Germania ar trebui sa garanteze o desfacere sigura la preturi bune si stabile si sa asigure industriei europene locuri de munca si rezistenta in fata crizelor.

7. In contradictie cu imperiile plutocrate ale Angliei si Americii si in contradictie cu bolsevismul, noua Europa ar fi un spatiu social care are ca punct central in locul capitalului munca si in locul masinilor oamenii. Ar fi una din cele mai importante sarcini ale conlucrarii europene pe plan economic sa ridice nivelul de viata a maselor largi.

La final s-ar putea indica faptul ca azi deja se desfasoara o stransa conlucrare a natiunilor europene sub conducere germana si ca aceasta a trecut examenul in perioada grea de razboi.

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-x

Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (XI)

Cecil von Renthe-Fink: „Proiect pentru un memorandum referitor la intemeierea unei Uniuni Europene de State”, toamna 1943

I. Necesitatea Unirii Europei

Unirea Europei, care a fost deja de multa vreme schitata in istorie, reprezinta o evolutie inevitabila. Progresele neprevazute ale tehnicii, micsorarea distantelor in urma modernizarii mijloacelor moderne de transport, marirea uriasa a razei de actiune si a capacitatii de distrugere a armelor (aviatie), sarcina incredibila a echipamentelor si tendinta momentului de a se crea relatii largi si spatii mari de productie si exploatare comune, imping Europa catre o interconectare mai stransa. Europa a devenit prea mica pentru statele ei suverane antagoniste si inchise unele fata de altele. O Europa divizata este de asemenea prea slaba pentru a se afirma in lume prin unicitatea ei si forta ei proprie si pentru a pastra pacea.

Daca Europa isi pierde locul in lume, toate popoarele europene vor fi afectate de aceasta foarte tare. Nici un popor european nu ar putea sa se sustraga pe termen lung consecintelor unei decaderi a Europei. De asemenea pentru restul lumii decaderea Europei ar insemna o pierdere ireparabila.
Unirea Europei este accelerata prin razboiul impus de Anglia, vechiul dusman al continentului, Germaniei. Lupta Germaniei contra Angliei si Uniunii Sovietice este razboiul de unire a Europei.

II. Interesul Germaniei pentru unitatea Europei

Deja avand in vedere situatia sa geografica si puterii sale demografice, Germania este chemata sa medieze interesele speciale ale statelor europene individuale in interesul intregii Europe de a avea unitate.

Inamicii Germaniei poarta vina esecului ordinii pe care au impus-o Europei dupa Primul Razboi Mondial. Nu au nimic nou de oferit popoarelor europene si nu au nicidecum o pozitie comuna vizavi de ceea ce trebuie sa se intample in Europa, daca ar fi invingatori. Planurile lor se intersecteaza si se contrazic. Sub presiunea Uniunii Sovietice care are intentia de a impune o noua ordine europeana conform directivelor proprii si sub conducere bolsevica, Anglia si SUA s-au indepartat chiar in aceste zile de Carta Atlanticului. Planurile vagi pentru Organizatia Mondiala ale inamicilor exclud orice garantie ca in noua organizare vizata se vor urmari necesitatile si interesele reale ale popoarelor si nu tendintele egoiste ale puterilor straine Europei.

Nici una din marile puteri dusmane, care ridica pretentia sa decida in privinta destinului Europei, nu isi are radacinile in continentul nostru si nu este legata la bine si la greu cu acesta. SUA apartine in totalitate si prin toate interesele ei unei alte parti a pamantului. De Europa nu este legata prin nimic. Daca ii convine, va abandona Europa sortii ei sau bolsevismului. Bolsevismul a indepartat Rusia europeana de trecutul ei european. Tarile culturale ale Europei sunt pentru Uniunea Sovietica doar din punct de vedere ideologic si militar provincii demne de ocupat, corpuri straine, ce trebuie indepartate pentru a se extinde regimurile bolsevice in intreaga Europa. Imperiul Britanic se afla doar la marginea Europei. Centrul de greutate al organismului sau se afla in afara continentului nostru. Si-a construit imperiul exploatand antagonismele continentale si ar juca intr-o Europa consolidata un rol politic mai modest decat pana acum. Politica sa este orientata catre mentinerea Europei in divizare si conflict. Stradaniile repetate ale Germaniei de a crea o baza durabila pentru o convietuire armonioasa si prieteneasca a continentului european si a Imperiului Britanic printr-o demarcare a intereselor antagoniste care sa tina cont de necesitatile vitale ale ambelor tari au esuat datorita pozitiei Angliei, care nu a vrut sa renunte la politica sa de echilibru care sa serveasca tendintele hegemonice. Asa cum acesta a supus tarile, care si-au varsat sangele ca aliati ai Angliei, blocadei foametei si le-a smuls posesiunile din afara Europei, astazi le bombardeaza orasele si distruge industriile, bisericile si monumentele lor culturale fara discriminare.

Interesele si necesitatile Germaniei sunt, din contra, legate de cele ale Europei in mod esential si inseparabil. Centrul de greutate al Germaniei nu poate fi situat decat in Europa, si nu intr-o parte a ei ce se desprinde de intreg. Este imposibil ca popoarele europene sa fie atrase de catre Germania intr-o politica ce vine in contradictie cu interesele ei proprii. De asemenea razboiul dus de Germania si aliatii sai acum nu este numai o lupta pentru existenta proprie, ci in acelasi timp o lupta pentru un viitor sigur si in pace al tuturor popoarelor europene.

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-xi

>> Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler ( I, II, III-IV, V, VI-VII, VIII-IX, XII-XIII, XIV-XV )

Radu Golban: Statele Unite ale Europei, o invenţie a lui Hitler (VIII, IX)

Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (VIII)

Postare preluata de pe blogul Prioritate de dreapta


Ernst Freiherr von Weizsäcker: Extrase din jurnal, decembrie 1939 – noiembrie 1941


Decembrie ‘39

In ultimele sase saptamani au aparut desigur toate elementele care stau de acum incolo intre noi si inamicii nostri si ne impiedica comunicarea. Insa pentru prima data cuvantul „pace”este alungat in mod definitiv de catre inamici, daca razboiul real va fi inceput in Vest. Apoi exista doar victorie sau infrangere si o organizare corespunzatoare a pacii. Invingatorul se va ingriji apoi ca sa nu se ajunga la o confruntare asa curand. Acesta va fi cu greu satisfacut de speranta unei ere de convietuire in pace sub controlul unui areopag european. Acesta isi va asigura mijloacele si caile pentru a pastra in caz de necesitate prin violenta pacea castigata.
Ceea ce in aceste conditii ar insemna victoria anglo-franceza nu necesita discutie.

Cum ar transforma victoria germana Europa? Continentul ar trebui sa fie impartit intre noi si Rusia in sfere de interese, avand in vedere anumite necesitati ale italienilor, spaniolilor si catorva state mici. Ar trebui sa avem dominatia militara peste coasta vestica a continentului fata de Anglia. Altfel, Franta ar trebui in esenta crutata si adusa intr-o relatie economica mai stransa. Belgia si Olanda cu coloniile lor ar trebui asociate cu noi mai strans si sa ni se faca utile. Anglia ar fi atunci in constanta amenintare din partea Germaniei dinspre mare si din aer. Astfel si nu altfel ar trebui sa ne imaginam pax germanica.

O pace de acest fel ar fi o stare permanenta de razboi fara a se trage vreun foc. Nu ar fi construita pe interese comune, pe egalitatea fortelor sau pe baze legale asumate benevol. Ar fi durabila numai daca statele implicate ar vedea in noul lor stapan in acelasi timp pe cel ce le elibereaza de un jug vechi, cumva in sensul ca noi am fi cei ce aduc conceptii sociale noi si progresiste. Ar trebui sa contam pe ordinea traditionala a libertatii acestor state si am putea sa depasim aceasta intr-o domnie germana lunga, intinsa pe generatii intregi. Creatorul unei asemenea ordini le-ar transmite urmasilor o problema deosebit de grea ce tine de stiinta guvernarii.

In aceste conditii se impune ideea ca nici o alta solutie complet diferita nu ar fi de gasit, si anume aceea a relatiei intre Germania invingatoare si Anglia supusa in scopul impartirii sferelor de interes…”

23 mai 1940

De asemenea ar fi interesant intr-adevar sa fie tinut laolalta continentul pangermanic ca unitate economica, dar si politica si morala. Care este ideea de baza a acestui nou imperiu, care trebuie sa apara in locul clestelui de fier inarmat pentru a tine laolalta popoarele eterogene ale Europei? Doar o „Asociatie de consum” nu face totusi aceasta.

Admit deschis ca nu am prevazut aceasta evolutie. Mie mi s-a parut intotdeauna ca revolutia spirituala trebuie sa preceada actul brut precum in timpul razboaielor franceze sub Napoleon sau a razboaielor taranesti pentru a fi ceva de durata si rasunatoare. Metodele mele mai evolutioniste devin astfel pentru o vreme neutilizabile si devine inutilizabila scoala de pana acum a Ministerului de Externe.

(VA URMA)

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-vi-0

Statele Unite ale Europei, o inventie a lui Hitler (IX)

„26 octombrie 1940

Ceea ce intreprindem in momentul acesta din punct de vedere al politicii externe este contra-marsul Europei impotriva democratiilor occidentale si in special impotriva emisferei vestice. Este vorba in ambele tabere inca de un front unitar aparent ca si un front unitar real. In Europa poate fi vorba in cel mai bun caz de o „douce violence” care tine laolalta intregul. In America Centrala si de Sud oamenii sunt orice altceva, dar nu incantati de suprematia SUA, se doreste, insa, cu siguranta infrangerea puterilor Axei. Unitatea ideologica in Europa este limitata la Germania, Italia si Spania; tentative de extindere ulterioara sunt in curs, dar de fapt le importam numai ca bagaj cu partea militara. …

17 noiembrie 1940

Se spune ca fara a lichida Rusia nu s-ar putea face ordine in Europa. De ce nu ar fierbe aceasta pe langa noi in bolsevismul ei imbacsit…

1 mai 1941 (Nota a lui Hewel)

… Acum ar fi momentul sa se consolideze pentru totdeauna Europa si rasa latina, care era pe punctul sa obtina o pozitie de putere ce nu ii apartinea, sa se intoarca la locul ei cuvenit. Poate exista o singura putere europeana si aceasta ar fi Germania.

In aceasta situatie ar fi si planurile ei in privinta orasului Berlin. Pentru ca in Europa ar putea fi doar un oras centrul, nu Berlin si Londra si Paris, ci doar Berlin. De aceea Berlinul se construieste ca cel mai glorios si frumos oras din lume.

In mod obligatoriu, acesta ar deveni centrul de greutate al Europei si astfel capitala ei. Cum este Berlinul azi nu se poate inca masura cu Viena, dar situatia aceasta s-ar schimba. Ar exista oameni, care nu ar intelege planurile sale marete, dar capitala Europei ar trebui sa devina cel mai maret oras ce exista pe pamant, apoi ar fi si magnetul care trebuie sa fie centrala noii Europe.

Berlin, 1 mai 1941, Hewel

23 noiembrie 1941

Manifestarile Anticomintern ce au inceput in dimineata aceasta in Berlin au mai multa insemnatatea ca propaganda decat ca si continut intern. Este de notat ca participantii individuali (finlandezi, danezi) au avut retineri sa participe in ciuda participarii lor la lupta contra Rusiei. Mai mult nu poate da evenimentul in momentul de fata chestiunii. Pentru o noua ordine in Europa cu continut concret conditiile nu sunt propice. Teritoriile ocupate sunt sub o presiune prea mare."

http://www.corectnews.com/politics/statele-unite-ale-europei-o-inventie-lui-hitler-ix

PLANUL B PENTRU CRIZA GRECIEI :« SA NE PREGATIM PENTRU DEZMEMBRAREA EUROZONEI »

MOTTO : „Numai o centralizare printr-o uniune bugetara poate salva moneda euro şi socialismul la nivel european”

GUVERNANTA EUROPEANA SI DICTATURA vs LIBERTATE si DEMOCRATIE

In ultimele luni suntem bombardati de o avalansa de afirmatii facute de oameni politici romani si straini privind modul de rezolvare al crizei actuale ,de la presedintele T Basescu care afirma ca singura solutie ar fi guvernanta economica cu centrul la Bruxelles si infiintare unui suprastat : Statele Unite ale Europei , cu cedare de suveranitate sau T.Stolojan care concluzioneaza ca democratia este intotdeuna o varianta « suboptimala » pana la contele Davignon ( si alti varcolaci ) care tin conferinte la Banca Nationala a Romaniei ( devenita ongeul Birderbergilor in Romania) cu tema « UE dupa criza » .Toti sustin ca este nevoie de singur centru de comanda al intregii Europe sau/si mai departe, global ( ! )

In continuare prezentam traducerea postarii de pe blogul Prioritate de dreapta despre Conferinta Grupului Europa pentru Libertate si Democratie ( EFD) din Parlamentul European desfasurata in data de 12 octombrie 2011 cu titlul :

« SA NE PREGATIM PENTRU DEZMEMBRAREA EUROZONEI »

La aceasta intalnire Grupul EFD a prezentat si a demonstrat ca exista si alte variante de depasire a crizei monetare si financiare cu pastrarea libertatii si democratiei in Uniunea Europeana.

Moderatorul dezbaterii a fost dl Godfrey BLOOM iar partea introductiva a fost facuta de Nigel FARAGE ambii fiind membri ai UKIP ( Partidul Independentei Marii Britanii)

In introducere,Dl Nigel Farage subliniaza ca a intrebat de nenumarate ori in plenul parlamentului , adresandu-se atat domnului Barosso cat domnului Van Rompuy daca s-au gandit si daca au facut si un alt plan pentru compensarea datoriilor Greciei si a bancilor, in afara de a trimite ajutoarelor financiare de la bugetul UE . De fiecare data raspunsul a fost simplu : NU !

UE si domnii de mai sus nu au alt plan decat cel al guvernantei economice europene, al infiintarii unei banci europene de tip mafiot (ESM) , care nu este altceva decat o schema PONTZI ( despre care am vorbit aici) .

Pentru acestia nu exista alta varianta , NU EXISTA PLANUL B !

Euro a fost de la inceput un proiect politic si a fost introdus in scopul formarii unui suprastat : Statele Unite ale Europei .

Initiatorii proiectului n-au vrut niciodata sa se gandeasca ca infiintarea Uniunii Monetare Europene nu va reusi . Realitatea a demonstrat ca moneda unica este un concept ce nu poate fi aplicat la fel tuturor statelor , ca exista deosebiri intre economiile acestora si particularitati care fac sa apara rezultate diferite .Ca urmare ,atunci cand un stat membru are dificultati financiare singura solutie viabila si care nu ameninta democratia statelor din UE este iesirea acestuia din euro-zona.

La dezbatere au fost invitati doi reputati economisti ,profesori Wilhelm HANKEL si Philipp BAGUS

Intervenţia profesorului Wilhelm Hankel
Este un eminent economist german – care a fost economist şef la Banca de Reconstrucţie (1959-1967), secretar de stat la Ministerul de Finanţe (1967), a lucrat în diverse bănci majore (1967-1978), profesor universitar (din 1971), este printre primii care a criticat monedei euro si a depus recurs la Curtea Constituţională germană, în 1998 împotriva "introducerii grăbite a monedei euro", dar si faţă de planul de "ajutor" al Greciei in mai 2010.

Prezentam mai jos rezumatul prelegerii sale :

Despre ce vorbim ?

Vorbim despre : „Criza monetara”? Sau „Criza statelor”? Sau „Criza bancara”?
În 3000 de ani de istorie monetara niciodată, o moneda n-a distrus state sau bănci A fost mai degrabă invers.
Mephisto a lui Faust întruchipa răul "care neagă întotdeauna." Banca Centrală Europeană este oarecum in rolul lui Mephisto.
BCE este singura responsabila pentru stabilitatea monedei.
Nu este inflaţia care ameninţă moneda. Inima crizei este politica BCE. Aceste probleme au fost create numai de ea. N-am fi avut niciodata o criză a monedei euro, fără asa numitele „planuri de salvare”.

Ele au fost inutile şi au fost create cu alte scopuri. Toate ţările care sunt acum aproape de faliment ar fi putut adopta o politică diferită. Daca n-ar fi fost sprijinita acum un an , Grecia ar fi părăsit zona euro, ar fi revenit la drahma, luand în considerare o rata de schimb echivalenta de un euro pentru o drahma. Pentru exterior asta ar fi insemnat că Grecia si-ar fi devalorizat noua sa moneda si ar fi avut un avantaj considerabil faţă de creditorii străini care ar fi fost forţati s-o accepte asa cum este.. Altfel Grecia si-ar fi intrerupt transferurile.
Este dreptul fiecarui stat suveran sa nu separe moneda sa de stat. Acest lucru s-a întâmplat de cel puţin 1800 de ori în istorie: Statele au trebuit să le spună debitorilor sai astfel : "suntem obligaţi să ne devalorizam modeda,. Dacă nu acceptati, atunci nu veti primi nimic". Asa s-a intamplat si in Mexic, Argentina, Rusia, Ucraina cand aceste tari si-au devalorizat moneda facand in acest fel o curatenie severă a sitemului lor financiar-bancar. Din fericire, pieţele financiare au amintiri scurte ,aceste tari fiind in prezent cei mai buni clienţi de pe pieţele financiare....

Criza provine din faptul că UE tot încearcă să "salveze" Grecia ,astfel incat aceasta „ salvare” a monedei euro a condus la haosul de acum.

Cum am ajuns aici?

Acum unsprezece ani prin intermediul unui singur tratat internaţional, ţările din sudul Europei au primit un intr-un mod inedit un credit si o credibilitate internaţională pe care n-au avut-o niciodata in trecut. Rata dobânzii din aceste ţări era în jurul valorii de 15-18% si numai ideea ca vor intra în zona euro a redus aceasta rata la nivelul celei din Germania, împărţind-o la trei. În acest fel, prima de risc pe pieţele financiare a dispărut .
Economistii care au primit Premiul Nobel săptămâna trecuta vorbesc despre „comportamentul raţional” pe termen scurt. Dacă este importanta moneda si daca se doreste ca sa fie imprumutata, se produce inflaţie şi un deficit profund al balantei de conturi curente, cu acumulare de datorie externa . Acest lucru era prevazut si este exact ceea ce s-a intamplat . Politicile nu au privit dincolo de următoarele alegeri şi au ignorat consecinţele economice.
Criza din Grecia a trezit pieţele. Poate un euro grec sa aiba aceeasi valoare ca si unul german? Grecia a acumulat inflaţie si o crestere a datoriei externe de 70% din costu salarial unitar (faţă de 1% în Germania), pierzandu-si astfel intreaga competitivitate. Orice manual de economie spune ca poate iesi din aceasta situatie numai printr-o devalorizare si nimic altceva .
Statul respectiv trebuie sa aleaga intre devalorizarea salariilor sau a monedei.
Intr-o celebra metafora care compara ajustarea orei de vara fata de schimbarea comportamentului fiecarui individ, laureatul premiului Nobel, Milton Friedman judeca astfel: „este mai usor sa modifici o rata de schimb extern decat milioane de preturi” .

Dacă o ţară isi pierde capacitatea de a-si devaloriza moneda ,singurul lucru care ii mai ramane de facut este sa reduca costul unitar salarial, ceea ce înseamnă nu numai deflatie dar si o politică salarială catastrofala pentru această ţară precum si pentru creditorii săi . Nu vor mai fi posibile investiţiile si nici creşterea economică. In prezent asistam la un colaps al prosperităţii economice elene de minus 5% care va fi si mai mare anul viitor.
Este cea mai distructiva politica intalnita din anii 30 incoace . Se poate spune ca aceasta „sustinere” a Greciei este de fapt distrugerea ei.
Înainte ca Hitler sa vina la putere în Germania, ministrul Economiei a acceptat o politică deflaţionista, intrucat Germania nu putea sa-si plăteasca datoriile de război; între toamna anului 1931 şi vara anului 1933 şomajul a lovit 27% din forţa de muncă activa ... Aceste amintiri sunt ingrozitoare atat pentru Germania şi pentru intreaga lume ...
Aceleasi probleme care sunt acum in Grecia se vor regasi si in celelalte tari din sudul Europei astfel incat , in scurt timp vom avea aceeasi situatie cu cea din tarile Africii de Nord - Libia, Egipt, Siria - cu acelasi fel de răscoale populare. Singura diferenta este ca în Europa,problemele ni le-am facut noi înşine ...

Ce se poate face pentru a iesi din aceasta situatie?

Milioanele de euro cheltuite in ultimele luni pentru a salva moneda euro ar fi fost mult mai bine folosite pentru a ajuta aceste ţări să investească şi sa iasa din stagnarea economică in care au intrat . Din pacate liderii politici doresc altceva...
Sa ne ocupam in continuare despre ţările creditoare .
Germania, pentru o lungă perioadă de timp nu a fost acceptata ca naţiune. După catastrofa din ultimul război mondial , Germania n-a fost decat a simplă societate de negustori. N-a mai avut istorie , traditie si nici identitate, ci numai economie si marca germana .

Cancelarul Adenauer a promis poporului german o” epoca de aur” daca va munci din greu. Din pacate , mentalitatea acestui popor de negustori,care a muncit din greu a devenit astazi o mentalitate de lobbisti în favoarea monedei euro.

Sectoarele de export, sectoarele financiare, se tem de prăbuşirea acesteia şi de o întoarcere la marca germana crezand ca datorita unei supraevaluari s-ar diminua si chiar opri exportul.

Istoria arata insa ca ori de cate ori marca germana a fost reevaluata industria germana a exportat intotdeauna mult mai mult decat inainte,spulberand temerile exprimate.

Nici China, nici Statele Unite n-au cunoscut un astfel de impact de reducere a exportului. Explicatia este simpla : pentru a exporta este nevoie intotdeuna de un pre-import al produselor care vor fi procesate pentru export - materiile prime,energia. Cu o marca germana supraevaluata preturile produselor care se pre-importa vor fi din ce in ce in ce mai mici. Fiecare reevaluare a marcii germane a adus un beneficiu social net . Germania ar fi putut să se îmbogăţească nu numai prin importul de banane, dar prin cel de petrol .

Politicienii, industriasii, mass-media sunt in continuare convinsi ca reintroducerea marcii germane ar duce la scaderea puterii de export a Germaniei, dar acest lucru este complet gresit.

In Franţa , lobby-ul financiar împinge în aceeasi direcţie, considerand ca daca se va « curata » sistemul , băncile nu vor supravieţui. Ce stim noi, de fapt in realitate ? Oricare firma care intra in faliment trebuie sa-si publice bilantului contabil fiindu-i evaluate activele fata datoriilor pe care le are. Fiind insa vorba de
banci lobbistii spun : "suntem în pericol", fără sa ceara publicarea conturilor acestor banci.Unele dintre bancile europene au o multime de active inscrise in conturile lor si rezerve amortizate de zeci de ani, daca nu chiar de un secol ! Inainte de a crede o banca trebuie mai intai sa aruncam un ochi pe bilantul acesteia atat in Germania cat si in Franta.Ar putea oare bancile sa suporte o reducere a datoriei grecesti de 50% ? La inceput s-a vorbit de 21% .

Ar fi o afacere foarte bună pentru bănci în cazul în care pierderile de active s-ar limita la 50% !
Argumentele salvarii monedei euro nu au nici un fundament macroeconomic, ci sunt numai si numai argumente de lobby .

Mai intai de toate noi trebuie sa oprim toate aceste planuri de salvare a monedei euro.
Cea mai buna alternative de a salva Grecia, Spania şi alte ţări din criză ar fi să li se stearga credite asa cum a facut Planul Marshall , pentru ca acestea să-şi recapete stabilitatea. Trebuie luate masuri speciale in acest sens.

Trebuie să ne amintim două lecţii pentru viitor :

-Cea data de preşedintele Lincoln: "Puteţi pacali pe unii oamenii pentru un timp, dar nu puteti pacali toti oamenii , mereu "

-Cea data de Milton Friedman: "Pentru orice ţară în dificultate este mai usor sa ajusteze rata de schimb valutar dacat sa-si perturbe intreaga economie."

Niciodată un acord regional monetar n-a prevalat asupra unui acord privind rata de schimb valutar proprie fiecarei tari.

La Bretton Woods acordurile cu privire la ratele de schimb valutar au avut un succes pentru o perioada , dar niciodata nu s-a abandonat responsabilitatea unui stat asupra monedei sale chiar si atunci cand era vorba de standardul de aur.Au existat acorduri regionale de succes : tarile scandinave, uniunea monetara nordica sau uniunea franceza înainte de război, dar ele se refereau numai la rata de schimb extern ,neexistand niciodata vreo uniune in care sa se renunte la moneda naţională.

Trebuie să revenim la o rată comuna de schimb extern asa cum inca mai au statele din Europa de Est care si-au pastrat moneda naţională avand in acest fel ,in orice moment posibilitatea de a interveni asupra cursului de schimb. Statele din Estul Europei trec printr-o criza mult mai mica decât ţările din sudul Europei.
Ne trebuie un sistem de coordonare a cursurilor de schimb asa cum a existat înainte de moneda euro.

Intervenţia profesorului Philipp BAGUS
Este german, profesor de economie la Universitatea Rey Juan Carlos din Madrid, autor al cartii "Tragedia euro" (gebunden Ausgabe]

Se vorbeste despre : planuri de răscumpărare, de salvare, pierderea suveranităţii, multe ţări încearcă ceva şi nu reuşesc.Sa le luam pe rand:
1) Cat ne costa moneda euro?
Este vorba despre o construcţie iesita din comun in care mai multe guverne lucreaza cu aceeasi moneda avand insa fiecare propriul buget. In plus,daca deficitul unui stat este mai ridicat in raport cu al celorlalte , acesta poate externaliza costurile deficitului, astfel incat inflaţia poate sa se răspândeasca în întreaga Europă .Aceasta „Uniune deTransfer” este cea care a provocat actuala criză a datoriilor suverane . Armortizarea bugetara elimină concurenţa fiscală, aceasta fiind o adevarata ameninţare la adresa libertăţii.

Aceste costuri sunt legate de transferuri, subvenţii şi planuri de salvare care au dus la datorii şi deficite foarte mari. S-au cheltuit astfel 390 de miliarde de euro aduse de către contribuabilii din ţările a căror situaţie economică este bună.In viitor EFSF nu va fi suficient de mare pentru a acoperi toate datoriile fiind nevoie ca suma alocată acestui fond sa se ridice la 1450 miliarde de euro ...
In acest fel, dupa tarile din sud va urma Franta care se va confrunta cu astfel de probleme, urmand apoi Germania, care va trebui sa sustina mai mult de 36% din acest fond de salvare.
Pe de alta parte băncile nu-si pot rambursa datoriile către BCE.

Costurile monedei euro sunt deja foarte ridicate şi riscurile cresc zi de zi.
2) Se poate iesi din euro-zona ?
- În primul rând, există o problemă de ordin juridic:

Ttratatul nu permite ieşirea din uniunea monetară. Ca urmare, o ţară care doreste sa iasa din uniunea monetară va trebui mai intai să părăsească Uniunea Europeană.Tratatul de la Lisabona permite acest lucru prin articolul 49. Cand vorbim de un contributor net, cum ar fi Germania nu este nici o problemă ca să părăsească UE (si astfel , moneda euro ) pentru ca apoi să se întoarcă imediat. Pentru Grecia insa va fi mai dificil ca sa indeplineasca conditiile de a reintra in UE.

Daca vorbim insa despre incalcarea tratatelor putem sa ne amintim foarte usor despre ajutorul finaciar al EFSF şi BCE in cazul Greciei desi tratatul interzice acest lucru. O data cu iesirea din eurozona va trebui imprimata o nouă monedă acestea fiind insa costuri limitate, nu mai mari decât intrarea în euro-zona.
- Care ar fi pierderile comerciale ?

Se vorbeste despre costuri ridicate în caz de ieşire .Sa nu uitam ca barierele comerciale nu vor fi ridicate din nou.Este contrar tratatelelor europene.
- Dar costurile politice?

UE ar putea fi degradata la rangul de zonă de comerţ liber. În cazul în care se imprima o nouă monedă vor fi costuri de reprogramare a calculatoarelor, schimbarea caselor de marcat etc, ceea ce nu este atât de dificil.
- Cea mai mare problemă ar fi fluxurile de capital – care intra si ies.

O data cu iesirea din zona euro ar trebui facute niste reforme . Populatia greaca se poate astepta la o depreciere bruscă a valorii acestor fluxuri . Sistemul bancar elen va avea probleme de lichiditate şi de solvabilitate.Bineinteles ca vor continua tranzactiile in euro.In ceea ce priveste ieşirile de capital, trebuie luptat împotriva inflaţiei monedei nationale .
Colapsul zonei euro vaavea un efect benefic, deoarece va curata structurile financiar bancare ineficiente si ar accelera restructurarea sistemului bancar european:
- Băncile care nu sunt viabile vor intra în faliment
- Tranformarea datoriilor în capital in vederea curăţarii sistemului va face apel la un capital nou pentru a salva contribuabilii si a rezolva problemele bancare.

- Iesirea din BCE este facilitată de faptul că băncile centrale isi păstrează propriile rezerve si au bilant propriu ; In cazul iesirii din euro-zona capitalul va fi transferat de la BCE înapoi la bănca centrala.
- Problema de responsabilitate : dacă Germania ar fi parasit euro-zona in luna decembrie 2010, Bundesbank ar fi avut € 326 miliarde în bilanţul sau ; In cazul in care ar fi plecat Grecia,singura problemă ar fi fost utilizarea drahmei.
3) Exista trei modalitati posibile de iesire din moneda euro.
- Înapoi la monedele anterioare pur şi simplu. Toate activele si pasivele sunt denominate în noua moneda la rata de schimb de 1 la 1 pentru a fi cel mai simplu. În cazul Greciei, aceasta ar însemna de asemenea si iesire de capital precum si utilizarea unor fonduri pentru convertirea in drahme. Cele mai multe fonduri europene sunt deţinute de banci germane. Marca va fi adoptată şi în alte ţări pentru a preveni scurgerea de capital.Acest lucru ar trebui să fie controlat, dar este contrar tratatelor europene.Ar fi justificata deschiderea unei dezbateri cu privire la schimbarea de monedă.
- Introducerea unei noi monede, paralel cu moneda euro. Bancile centrale care ies din moneda euro vor emite o monedă nouă putand obtine astfel noi împrumuturi în această monedă nouă vor putea utiliza rezervelor de aur si chiar introduce un nou standard de aur.
- Libertatea monetară –mentine moneda euro existand si concurenţa cu monede paralele, existand astfel posibilitatea de a alege; Avantajul ar fi ca indivizii vor folosi banii pe care ii doresc iar monedelele cele mai puternice vor supravieţui.Tările mici din Uniunea Monetara ar putea obţine de credite; Problema pe care o va aduce aceasta varianta este : tendinţa inflaţionistă a soluţiei.

Masurile necesare care se impun in vederea iesirii din moneda euro :
Este necesar ca noua moneda sa fie mai puţin inflaţionista decât euro. Pentru Germania nu ar fi nici o problemă dar ar trebui notat ca :
- O reformă-monetara şi bancara, trebuie să se sprijine pe baze solide. Va fi nevoie de o recapitalizare a băncilor dar si de reforme monetare ,care sa permita tranzitia catre noua moneda si care sa fie sustinuta de rezervele de aur. Trebuie eliminat deficitul public si trebuie crescuta increderea in cheltuielile de investiţii .
- Restructurarea datoriilor
- Privatizarea activelor publice şi reducerea cheltuielilor publice
- Dereglementare pentru a stimula cresterea şi inventivitatea afacerilor
- Flexibilitate pieţii muncii pentru a forma o piata a fortei de munca.
- Reducerea impozitelor.
Bastiat reamintea mereu ca economia inseamna "atat ceea ce se vede şi cat si ceea ce nu vede".
Costurile ridicate ale menţinerii în zona euro trebuie să fie comparate cu costurile de ieşire din aceasta.
Costurile ascunse pentru mentinerea monedei euro sunt extraordinar de mari : euro este o constructie cu un singur sistem bancar, care încurajează cresterea deficitelor si a preturilor.

În afara uniunii monetare se descurajeaza tendinta inflationista . Numai o centralizare printr-o uniune bugetara poate salva moneda euro şi socialismul la nivel european

Costurile politice , juridice de dezmembrare BCE sunt surmontabile si este nevoie sa fie insotite de masuri care s-o pregateasca bine.

În caz contrar vom fi invadati de inflaţie, stagnare, centralizare şi de apariţia de conflicte .