google translate

marți, 4 martie 2014

Ce se întâmplă cu adevărat în tragedia ucraineană

Prioritate de Dreapta

Traducerea articolului de pe blogul zezowaty Zorro, "O co tak naprawdę chodzi w Ukraińskiej tragedii" (Ce se întâmplă cu adevărat în tragedia ucraineană - în limba poloneză):


Pentru a înțelege cauzele conflictului din spatele frontierei noastre de est va trebui să aruncăm tot rahatul ăsta pe care mass-media sistemului ni l-a îndesat în cap și să ne ducem un pic înapoi în trecut. Analizând toate conflictele care au avut loc în această perioadă, reiese o anumită rutină, la prima vedere nesemnificativă. Cineva a făcut odată afirmația că din mijlocul pădurii nu o poţi vedea din cauza copacilor care o umbresc. Exact același lucru este valabil şi în acest caz. La noi ajung informații individuale, care sunt copacii izolaţi, şi doar privindu-i pe toţi împreună de la distanță, se vor observa anumite tipare și conexiuni - să numim toate acestea, "PĂDUREA". Prin urmare, trebuie să ieşim dintre copaci şi să privim totul de la o anumită distanţă, de pe un deal. Iar apoi, aranjând minuţios acest puzzle, îl vom transforma într-o imagine clară.
Copacii sunt evenimentele individuale, care sunt supra-umflate și distorsionate de către mass-media, și toată pădurea nu este nimic altceva decât geopolitică, adică o strategie pe termen lung a unei țări, calculată pe decenii. O astfel de "pădure" este planul "marii zone" schiţat de către Germania înainte de primul război mondial și ulterior redenumit planul "Mitteleuropa" (obiectivul principal al primului război mondial). Acest plan are în vedere crearea în Europa Centrală de state aparent independente, dar în fapt protectorate germane, cu economii COMPLEMENTARE şi NECOMPETITIVE faţă de Germania. Este exact ceea ce vedem astăzi cu ochii noştri (doar orbii nu văd). Cum a scris Michalkiewicz în acel articol, "Germanii au câştigat după 100 de ani primul război mondial". Este greu de negat acest plan, odată ce i s-au adeverit toate ipotezele.
Dar să revenim la Ucraina. Ucraina, de asemenea, face parte dintr-un joc mai mare, care se învârte în jurul Chinei. Zbigniew Brzezinski dezvăluie o mulțime de detalii în cartea sa "Marea tablă de șah". De exemplu, prevede un rol tot mai mare al Chinei, în același timp cu slăbirea potențialului Statelor Unite și, prin urmare, detronarea SUA ca superputere, și chiar oferă o reţetă pentru împiedicarea acestui scenariu.
În prezent, lumea este împărțită exact în două. Este exact la fel ca înainte de primul război mondial și de al doilea război mondial. Toate alianțele se constituie în blocuri de protecţie reciprocă împotriva agresiunii. Situația seamănă cu un joc de domino în care dacă răstorni o piesă se ajunge la al treilea război mondial. Pe de o parte avem blocul de vest, care include SUA, UE, Israel, Japonia, Coreea de Sud, şi avem pe de altă parte, China, Rusia, Iran, Siria, Coreea de Nord (Siria are o alianță militară doar cu Iranul). Toate aceste conflicte cu care avem de-a face în ultima vreme nu sunt altceva decât banale săpături la temelia celor două blocuri, doar pentru a avea cele mai bune poziţii de plecare pentru următorii paşi mari dintr-un conflict neîncetat. M-aş fi riscat să declar că a început deja cel de-al treilea război mondial, dar acum este abia în stadiul embrionar, și este invizibil pentru oamenii simpli ai acestei lumi. Pentru moment, doar mocneşte, dar este de ajuns ca cineva să arunce puţină benzină. Să ne întoarcem la Brzezinski.
În cartea sa descrie cea mai bună strategie pentru a învinge dușmanii (Rusia și China) ca pe o "împingere" a unui inamic împotriva altui inamic, astfel încât să se elimine reciproc, iar Statele Unite nu vor avea altceva de făcut decât "curăţenia". Cu tacticile sale viclene, establishmentul anglo-american va rămâne intact și şi-ar asigura următorii 100 de ani ca polițist și stăpân al lumii. Cum poate fi atins acest obiectiv? Mă grăbesc să vă explic.
China nu este un monolit. Este o creație statală artificială formată din diverse naţiuni și minorități. În zilele Imperiului, conducătorii îl stăpâneau cu o mână de fier. În perioada comunistă coeziunea s-a asigurat prin teroare. În contrast, integritatea Chinei de astăzi este menținută prin prosperitate, să-i zicem, prin "robinetul de apă caldă". Bunăstarea este garantul integrității Chinei, care chiar și acum trosneşte pe la cusături, din cauza diverselor tendinţe separatiste din unele părți ale sale. Pentru a menține status quo-ul, şi deci, bunăstarea cetățenilor, economia chineză trebuie să "duduie" și trebuie să proceseze cantități enorme de materii prime, pe care le absoarbe ca un burete. (Ei au aceeași problemă ca și Germania secolului al XIX-lea).
Planul lui Brzezinski este să taie accesul Chinei la materiile prime strategice necesare pentru economia sa. Scopul acestei politici este de a obliga China să între în război cu Rusia pentru aceste materiale mai deosebite. Observați că China ar putea găsi resurse enorme şi materii prime chiar sub nasul său, într-o zonă fără infrastructuri și cu o densitate scăzută a populației. Este Siberia, sau "vecinul de după gard". Doar întinzi mâna şi o iei. Aceasta este o regiune a lumii incredibil de bogată, cu tot ce ai nevoie. Deci, trebuie luată în considerare o alegere între propriul colaps economic, tulburări sociale și cufundarea într-un război civil sângeros, și o invazie rapidă, masivă, și desigur victorioasă pentru anexarea Siberiei, este această a doua variantă, cea care s-ar putea dovedi a fi răul cel mai mic. Desigur, un război de durată și în care ambele părți ar sângera, ar fi spre deliciul celor mai în vârstă și mai înțelepţi din lume, așa cum spune stimabilul Michalkiewicz.
Nu mi-aş bate capul cu cartea lui Brzezinski dacă o astfel de strategie nu s-ar realiza chiar în fața ochilor noștri. Chinezii mişună peste tot prin lume, cu valize pline de dolari și cumpără la grămadă diferite industrii strategice din alte țări (la fel ca un plan tip Mitteleuropa, dar adaptat pentru China).
Este o coincidență stranie (uneori se întâmplă, dar în general nu merită să nu crezi) că peste tot unde China are interese strategice (în special în  Africa) urmează lovituri de stat, asasinarea liderilor, sau lungi războaie civile sângeroase. Desigur, pretutindeni finanțate de CIA. Și, desigur, interesele chinezeşti și contractele de exploatare minieră ori sunt blocate de către noile autorități, ori simplul fapt că statul este "eşuat" împiedică orice afacere.
Și aici ajungem la Iran, care e prins demult în această horă. Iranul este un partener strategic și important al Chinei, și oprirea livrării de materii prime (în special petrol) de către această ţară ar arunca China în haos. Iranul este cea mai slabă țară din coaliția "estului", dar, în același timp, înfrângerea sa ar asigura victoria SUA în conflict. Se aplică aici strategia lupului care încolțeşte și izolează oile cele mai slabe din turmă de restul turmei, și astfel o împrăştie.
Și abia acum reuşim să înțelegem ceea ce a fost cu adevărat războiul din Cecenia și conflictul din Georgia, și criza de acum din Ucraina. Vă rog, studiaţi harta și veți observa un tipar.
Fiţi atenţi la războiul din Cecenia, finanțat cu siguranță de Statele Unite ale Americii, scopul fiind de a bloca artera principală (strategică) a Rusiei, care trece prin teritoriul cecen și care duce spre Iran prin istmul dintre "munții impenetrabili din Caucaz" și Marea Caspică.
Războiul georgian. Rusia i-a susținut pe separatiștii din Abhazia și Osetia, care s-au rupt de Georgia. Printr-o coincidență stranie (în care nu trebuie să credem, desigur), prin Abhazia trece coridorul principal de transport (strategic), gestionat printr-un istm îngust dintre "munții impenetrabili din Caucaz" și Marea Neagră. La rândul său, prin republica Osetia este singura "rută" care trece prin "munții de netrecut din Caucaz", care este, de asemenea, o arteră strategică. Cine l-a sprijinit pe Saakașvili în lupta pentru recuperarea acestor republici ? Evident, Statele Unite ale Americii. Au făcut-o oficial. Înarmându-l cu armament modern și instruind armata georgiană.
Afganistanul este la rândul său un nod în care se intersectează coridoare de transport, şi care poate fi folosit pentru trimiterea rapidă de sprijin pentru Iran din China (China, Rusia și Iran au încheiat în mai o alianță militară, alta decât cea dintre Siria și Iran, tot din mai). Dar acest război a fost, în principal, pentru cel mai important nod de transport, orașul Herat. Este un traseu scurt, care conectează Rusia cu Iranul evitând "munții de netrecut" care separă Iranul de Turkmenistan (un protectorat al Rusiei). Cine a creat "Alkaid" [al-Qaida] și cine a finanțat expulzarea de acolo a rușilor ? Sam Brzezinski și Statele Unite ale Americii. De altfel, "Alkaida" este o invenție și o prostie. Iar dacă mai există ceva care se numește Alkaida este pur și simplu extensia braţului armat al CIA utilizat pentru a destabiliza țări (inclusiv pe cea proprie). Din presupunerile mele, prima dată s-a folosit această formă de destabilizare în războiul civil din Iugoslavia.
Iranul a fost deja ținta atacului făcut de către posesorul bărbii celei mai magnifice din lume, cineva numit Saddam, sprijinit oficial de către Statele Unite în războiul Iran-Irak. Pot să scriu multe despre toate acestea pentru că, așa cum se spune, pământul nu este plat iar interesele sunt întrețesute și diferă în funcţie de diferiți actori și de diferite strategii, însă articolul meu este sintetic, ocolind nuanțele care sunt extrem de importante, dar dacă s-ar ocupa de ele ar ascunde fondul pentru o persoană medie care ar încearcă să se concentreze asupra lui. Vă încurajez să vă familiarizaţi cu nuanțele individuale.
Să ne concentrăm acum pe Siria.
Siria și Iranul au încheiat, în mai, o alianță militară și de asistenţă mutuală. Siria este cheia pentru înfrângerea Iranului, și de aici necesitatea de a fi "rezolvată" prima. Motivul este potențialul enorm de arme chimice pe care îl deține Siria (strategia de apărare aleasă de Siria - o armă ieftină și eficientă de descurajare). Chiar doar cu o rachetă siriană dintr-o sută care ar trece de apărarea antiaeriană israeliană, tot Israelul ar fi contaminat până la doi metri adâncime. Așa că intră în scenă neprețuita CIA cu valize de dolari și care are întotdeauna aripa sa armată sau "Alkaida", și declanşează o revoluție violentă în Siria, în scopul de a o elimina de pe "tabla de şah". Din păcate, s-a dovedit că Bashar al-Assad este prea puternic, acesta are susținere pe plan național și chiar şi din Liban, de unde a primit ajutor sub forma de combatanţi hârşiţi în luptă (mai ales în cea urbană), cu miile [Hezbollah]. Bandiții susţinuţi de Statele Unite au început să piardă teren, şi deci au trebuit ajutaţi "luptătorii pentru libertate", în acest scop Statele Unite împreună cu Franța trimiţând o forță de atac sub forma a două portavioane (inclusiv unul francez) protejate de distrugătoare. Din păcate, ei au fost surprinși de către Rusia, care a trimis un grup naval în Marea Mediterană, parte din puternica Flotă a Mării Negre. Vestul nu se aștepta la o astfel de reacție din partea rușilor, francezii credincioși tradițiilor lor militare s-au retras primii, și a apărut o reacţie alergică, Statele Unite nemaivăzând șansele de succes ale acestui proiect, ceea ce logica o cere în astfel de cazuri (pentru moment). Și astfel s-a ivit planul pentru întreaga Flotă a Mării Negre.
Am aflat, deci, care este cheia pentru a învinge blocul China-Rusia-Iran: înfrângerea Iranului și Siriei, iar soluţia la aşa ceva este blocarea Flotei Mării Negre, care îşi are baza tocmai în Crimeea.
Și abia acum, în lumina strălucitoare, putem vedea adevărata cauză a "dezordinii" din vecinătatea noastră estică. Din nou, a intrat în funcţiune schema CIA de subvenționare a "apărătorilor înfocați ai libertății", tocmai pentru a prelua controlul asupra țării și a-i expulza pe aceşti ruși malefici, sau astfel încât aceştia să se implice în conflict iar flota să nu poată pleca de acolo. Nu știu cum au planificat sau cum vor să rezilieze contractul de închiriere a bazei către ruși. Eu știu un singur lucru, că obiectivul principal este de a elimina ghimpele care înțeapă SUA, care este, fără îndoială, Flota Mării Negre, care îngreunează acțiunile Statelor Unite în această regiune a lumii.
Ca o adăugire interesantă, flota Mării Negre îşi are una dintre bazele sale în Siria, la Tartus, având staţionaţi acolo 100 de militari. Un alt fapt interesant este semnarea unui acord între China şi Ucraina pentru arendarea a 3 milioane de hectare de teren în vederea cultivării (a doua friptură în același foc?). Și, a propos, este interesant că acum Ucraina (adică partea de vest) nu reziliază contractul. Merită de văzut cum va evolua întreaga problemă.
Acum am înțeles de ce, de asemenea, întreaga noastră presa occidentală tună acum, după ce Revoluţia a câștigat, cel mai important obiectiv este "integritatea teritorială" a Ucrainei, iar pe de altă parte este clar că rușii nu vor permite trecerea Crimeei în mâinile unui alt guvern, ci - cât de curând - în subordinea puterii de la Kremlin, caz în care integritatea teritorială a Ucrainei nu mai poate fi posibilă.
Nu ne vom plictisi.

Un comentariu :

Riddick spunea...
Zezowaty Zorro = "Zorro cel cu ochii întredeschişi" (în poloneză)