LEBENSRAUM Zona Euro – Groapa în care vrea să ne arunce Băsescu

Prioritate de Dreapta

Ziua News :

Ba-i aici, ba nu-i aici, hai, la groapa cu furnici! Adică, în Zona Euro, LEBENSRAUM-ul lui FÜHRERIN MERKEL, acolo unde Băsescu are de gând să arunce România, undeva prin 2015. Din fericire, mai sunt oameni care susţin că termenul nu este realist. Va fi, poate, prin 2020.

LEBENSRAUM, Zona Euro - Groapa în care vrea să ne arunce Băsescu

Unii dintre susţinătorii aderării cât mai grabnice la Zona Euro vin cu exemplul Polonia. Numai că Polonia susţine de vreo doi ani că nu are nici un rost să se arunce cu capul înainte în haosul Euro. Haos în care banii deponenţilor din Cipru sunt furaţi cu bună ştiinţă, la ordinul Berlinului, care recunoaşte, cu gura plină:Noi profităm de Europa. Oricum, la “încălzire”, se află Malta şi Luxemburg. Nu sunt ferite deloc nici Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania. Iar Italia e pe buza prăpastiei.

Realitatea şi obsesia lui Băsescu

De vreo trei ani, Traian Băsescu, pe lângă puţinele, fixele şi proastele sale idei, ne flutură din când în când renunţarea la moneda naţională şi adoptarea rapidă a monedei Euro. Nu contează că România nu este pregătită. Nu are nici o importanţă faptul că, în Romania, sunt preţuri la nivel vest-european, iar românii au salarii la nivelul orientului îndepărtat rus-mongol-chinez. Asta, dacă le au.

Nu contează nici măcar faptul că economia românească nu poate susţine moneda Euro, decât prin noi şi multe alte sacrificii, tot din partea populaţiei. De fapt, nu contează nici că firmele şi produsele româneşti, deşi beneficiază de “avantajele” pieţei comune europene, nu fac faţă concurenţei occidentale (germane), care apelează la campanii murdare de presă. Şi nici că forţa de muncă din România nu beneficiază de libera circulaţie şi este victima aceluiaşi scenariu de discreditare şi discriminare.

Zona Euro – groapa cu furnici

Euro (€) este moneda oficială a 17 din cele 27 de state membre ale UE. Aceste ţări, enumerate mai jos, alcătuiesc împreună Zona Euro: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg,Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania.

De ce este Zona Euro o groapă cu furnici? Este simplu. În momentul de faţă,Ciprul a devenit a cincea ţară din Zona Euro care beneficiază de un plan de ajutor internaţional, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania, care a primit un ajutor din partea zonei euro pentru sectorul său bancar, notează AFP.

CIPRU

  După o primă tentativă ratată la 16 martie, zona euro şi FMI au ajuns luni dimineaţă la un acord cu privire la un plan de ajutor pentru Cipru în valoare de 10 miliarde de euro.

În schimb, Ciprul se angajează mai ales să-şi reducă sectorul bancar, închizând a doua bancă a ţării, Laiki, şi restructurând-o pe prima, Bank of Cyprus. Depozitele mai mici de 100.000 de euro nu sunt afectate.

Printre măsuri figurează, de asemenea, o creştere a impozitelor pe societăţi, de la 10%, la 12,5% şi privatizări.

GRECIA

Ajutorul furnizat pentru a evita intrarea ţării în faliment atinge în total 380 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi, sume injectate direct şi ştergerea de datorii. Două planuri au fost însoţite de un program draconic de ajustare bugetară, sub controlul creditorilor internaţionali.

Primul, în mai 2010, a constat în împrumuturi de 110 miliarde de euro, iar al doilea, finalizat în februarie 2012, în împrumuturi în valoare de 165 de miliarde deeuro. La aceasta s-a adăugat o ştergere de datorii de către creditorii privaţi, de circa 107 miliarde de euro.

O tranşă de 2,8 miliarde, în cadrul celui de-al doilea plan de ajutor, ar urma să fie vărsată Greciei până la sfârşitul lunii martie. Troica şi guvernul de la Atena şi-au întrerupt însă negocierile privind măsurile ce trebuie să însoţească eliberarea acestei tranşe, mai ales în legătură cu nivelul TVA-ului şi desfiinţarea unor posturi de funcţionari. Discuţiile ar urma să se reia la începutul lunii aprilie.

IRLANDA

Este a doua ţară, după Grecia, care a încheiat un plan de ajutor cu UE şi FMI, în noiembrie 2010. Deficitul public atinsese 32% din PIB, naufragiu ce a urmat bulei imobiliare din 2008 care a devastat sectorul bancar al ţării.

Ajutorul internaţional de 85 de miliarde de euro a fost însoţit de condiţii draconice, pe care Irlanda le-a respectat.

PORTUGALIA

Această ţară a încheiat cu UE şi FMI un plan de austeritate şi de reforme în mai 2011 în scopul de a-şi asana finanţele publice şi de a-şi relansa economia, în schimbul unui împrumut de 78 de miliarde de euro.

Portugalia speră să revină repede pe pieţele de capital. Economia însă s-a prăbuşit: PIB-ul a scăzut anul trecut cu 3,2%, ceea ce reprezintă cea mai gravă recesiune din 1975 şi până acum.

Portugalia a obţinut de la creditorii săi un an în plus pentru a-şi reduce deficitul public, pe care va trebui să-l readucă sub pragul de 3% din PIB abia în 2015.

SPANIA

Spania a obţinut în iunie 2012 o linie de credit de 100 de miliarde de euro din partea zonei euro pentru sectorul său bancar. Acest ajutor s-a ridicat în final la 41,4 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor aflate în dificultate şi crearea unei ‘bănci de rebuturi’ (‘bad bank’), SAREB.

Madridul a reuşit să scape de un plan de ajutor global pentru economia sa, însă trebuie să facă faţă unui semnificativ derapaj al finanţelor sale publice: potrivit ultimelor previziuni ale Comisiei europene, ţara ar urma să înregistreze un deficit public de 6,7% în 2013 şi de 7,2% în 2014.

Polonia amână adoptarea monedei Euro

Preşedintele Bronislaw Komorowski a declarat recent că Polonia va lua abia după 2015 decizia privind aderarea la Zona Euro. Şeful guvernului liberal Donald Tusk şi miniştrii săi dau asigurări că Varşovia va îndeplini în 2015 toate aceste criterii. Polonia vrea să îndeplinească pe cât mai repede posibil criteriile de convergenţă economică prevăzute în Tratatul de la Maastricht, însă nu este presată să înlocuiască zlotul cu euro.

Între timp, Polonia a aderat la pactul bugetar european, sperând să evite astfel marginalizarea care ameninţă statele membre ale zonei euro. În prezent, numai datoria publică poloneză, situată în jurul a 55% din PIB, este conformă cu cerinţele de la Maastricht. Inflaţia sa medie în 2012 s-a cifrat la 3,7%, iar deficitul finanţelor publice rămâne în continuare mai mare de pragul cerut de 3% din PIB (3,4% în 2012).

Cu toate acestea, viitoarea aderare a Poloniei la Zona Euro este respinsă de 62% dintre cetăţenii ţării, conform unui sondaj publicat marţi de cotidianul Rzeczpospolita, relatează AFP, citată de Agerpres. Numai 32% dintre polonezi susţin adoptarea monedei europene, în timp ce 6% nu şi-au exprimat nicio opinie, conform acestui sondaj, realizat de institutul Homo Homini în rândul a 1.067 de polonezi adulţi la 22 martie, în plină criză cipriotă.

Cazul Cipru trebuie să dea de gândit

Băncile din Cipru sunt închise până joi, iar, la reluarea activităţii, vor fi aplicate măsuri temporare de limitare a tranzacţiilor. Acordul dintre Cipru şi statele zoneieuro pentru împrumuturi de 10 miliarde de euro prevede pierderi pentru deponenţii cu peste 100.000 de euro de la cele mai mari două bănci ale ţării. Cyprus Popular Bank (Laiki) va fi închisă, iar depozitele de la cea mai mare bancă, Bank of Cyprus, vor înregistra pierderi în cadrul unui proces de restructurare.

Laiki va fi închisă, iar depozitele de sub 100.000 de euro, garantate de stat conform legislaţiei europene, vor fi transferate la Bank of Cyprus. Sumele care depăşesc 100.000 de euro vor fi blocate în conturi şi folosite pentru plata datoriilor băncii şi recapitalizarea Bank of Cyprus, pierderile deponenţilor urmând să fie eventual convertite în acţiuni, scrie BBC.

Vor pierde până la 40% din banii depuşi la bănci

Deponenţii cu peste 100.000 de euro în cele mai mari două bănci din Cipru ar putea înregistra pierderi de circa 40% din sumele peste acest nivel, în timp ce măsurile de control al capitalului ar putea rămâne active mai multe săptămâni, a declarat marţi ministrul cipriot de Finanţe, Michalis Sarris, transmite Mediafax.. Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat, luni, că pierderile pentru deponenţi vor fi de “circa 30%”.

Depozitele sunt garantate în limita a 100.000 de euro, însă pentru sumele ce depăşesc acest prag pierderile s-ar putea situa la 40%, în urma condiţiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de împrumuturi externe, a spus Sarris, pentru BBC.

“Ar putea fi apropiat de acest nivel, dar nu vreau să anticipez. Ceea ce am văzut până acum, însă, sugerează un procentaj în această zonă”, a spus ministrul, adăugând că nu a fost luată încă o decizie.

Urmează Malta şi Luxemburg?

Germania şi FMI, principalii arhitecţi ai condiţiilor impuse Ciprului, au avut ca scop reducerea sectorului bancar supradimensionat al ţării, de şapte ori cât PIB, însă deciziile dure impuse ridică semne de întrebare în privinţa altor state din UE, unde dezechilibrul este şi mai mare. Sectorul bancar din Malta este chiar mai mare raportat la PIB decât cel al Ciprului, iar în Luxemburg depăşeşte economia de 23 de ori, potrivit cotidianului The Guardian.

Germania şi FMI au fost principalele forţe din spatele deciziei de a închide Cyprus Popular Bank (Laiki) şi de a restructura puternic a doua mare instituţie de credit din ţară, Bank of Cyprus. Directorul FMI, Christine Lagarde, a vrut ca ambele bănci, reprezentând jumătate din sectorul bancar cipriot, să fie închise. În cele din urmă, s-a decis ca doar Laiki să fie închisă, cu pierderi mari pentru deponenţi şi creditori.

Bank of Cyprus va rămâne însă o “umbră” a instituţiei de credit din trecut, cudepozitele îngheţate pe parcursul restructurării şi cu pierderi de circa 30% pentru sumele mai mari de 30% din conturi, scrie The Guardian. Guvernul francez a calificat Cipru ca fiind “o economie de cazino”, în timp ce germanii consideră că ar fi “un model disfuncţional de afaceri”. Cu un sector bancar de şapte ori cât PIB, Lagarde a insistat că este nesustenabil şi raportul ar trebui redus până în 2018 la numai de trei ori.

Într-o perioadă de consolidare a controlului sectorului financiar din zona euro, poziţiile Germaniei şi Fondului Monetar semnalează o nouă politică de “îmblânzire” a băncilor. Această posibilă nouă politică explică îngrijorarea unor state mici, notează publicaţia britanică. Malta, Luxemburg şi Cipru sunt cele mai mici trei ţări din UE şi zona euro.

Ministrul de Finanţe al Maltei a stat lângă omologii săi din Cipru şi Germania la reuniunea Eurogroup care a decis primul acord pentru Cipru. După experianţa de a-l cunoaşte mai îndeaproape pe ministrul german Wolfgang Schauble, oficialul maltez a scris într-o publicaţie locală un articol în care afirma că dacă Malta va avea în viitor probleme similare cu ale Ciprului, va avea nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.

Luxemburg susţine puternic secretul bancar în UE şi este ţara comunitară cu cele mai ridicate venituri pe cap de locuitor. Sectorul bancar este de 23 de ori mai mare decât economia. Diferenţa ar fi însă că acestea nu sunt bănci locale, ci subsidiare ale marilor grupuri financiare din Europa şi SUA, cu Germania şi Franţa la loc de frunte. Totuşi, ministrul de Externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, a avertizat Berlinul înainte de acordul pentru Cipru să vorbească cu mai multă responsabilitate, întrucât nimeni nu se plânge că sectorul auto sau cel al armamentului sunt prea mari în Germania.

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schäuble: Noi profităm de Europa!

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schäuble a justificat luni seara, într-un interviu televizat, criticile care vizează ţara sa în Europa prin “gelozia” altor ţări. “Mereu este aşa. Este ca într-o clasă (la şcoală), când obţii, uneori, cele mai bune rezultate. Cei care întâmpină un pic mai multe dificultăţi sunt un pic mai geloşi”, a declarat ministrul pentru postul public ZDF, răspunzând unei întrebări despre criticile ce se multiplică împotriva Germaniei, în special în Europa de Sud.

El a contestat, totuşi, faptul că germanii sunt consideraţi drept “răii” Europei, cum sugera jurnalista care îl intervieva. “Nu este aşa. Celelalte ţări ştiu foarte bine că noi ne asumăm responsabilităţile”, a spus el, subliniind asupra implicării contribuabililor germani în diferite planuri de ajutorare a unor ţări europene aflate în dificultate.

ACEASTĂ SOLIDARITATE “ESTE ÎN INTERESUL NOSTRU. NOI PROFITĂM DE EUROPA, DE POSIBILITĂŢILE (OFERITE DE) OPORTUNITĂŢI (COMERCIALE), DE PIAŢA SA MARE”, A CONTINUAT SCHÄUBLE.

“Însă fiecare trebuie să îşi respecte angajamentele. Fiecare trebuie să îşi facă ordine în buget. Fiecare trebuie să fie competitiv economic. Iar cel care îşi asumă riscuri prea mari trebuie, de asemenea, să suporte costurile până la urmă”, a adăugat ministrul german.

“Ciprul este într-o situaţie dificilă. Oamenii din Cipru vor trăi o perioadă dificilă. Este inevitabil”, a mai declarat Schäuble.

Merkel, noul Hitler şi cenzura în presa UE

Germania, percepută ca puterea ce promovează politici de austeritate înEuropa, a fost vizată de aluzii cu privire la trecutul său nazist în cadrul unor manifestaţii, în ultimele zile, în Cipru, la fel cum a fost vizată anterior în Grecia, Italia, Portugalia sau Spania. Cancelarul german Angela Merkel a fost caricaturizată deseori prin comparaţie cu Adolf Hitler.

Ziarul spaniol El Pais a comparat-o pe Angela Merkel, cancelarul german, cu Adolf Hitler, într-un articol publicat de către economistul Juan Torres Lopez. “Angela Merkel, precum Hitler, a declarat război restului Continentului, de data aceasta pentru a garanta Germaniei spaţiul său economic vital (…) Merkel ne pedepseşte pentru a-şi proteja marile companii şi banci şi pentru a ascunde electoratului său sărăcia la care a ajuns ţara pe care o conduce”, a scris Lopez.

Însă, publicaţia şi-a retras articolul şi şi-a cerut scuze pentru conţinutul “nepotrivit” al acestuia. Motivul invocat a fost reacţia cititorilor.

Jenant, având în vedere că majoritatea europenilor, chiar şi germani, sunt de aceeaşi părere. Trebuie să ne obişnuim şi mai mult cu cenzura presei în UE, pentru LEBENSRAUM-ul lui FÜHRERIN MERKEL.