Ascunsă de fumul dens și înăbușitor al
scandalului politic, finalizarea negocierilor dintre Guvenul României și
”Troika” (FMI, BM, CE) – caracterizată a fi un succes de ministrul
Finanţelor, Florin Georgescu – reprezintă un element important pentru
orice demers sincer și obiectiv de înțelegere în perspectivă a situației
reale din România.
Surprinzător, în
ciuda declarațiilor deosebit de severe făcute de diverși oficiali
europeni cu privire la ”degradarea democrației românești”, „grava criză
din România” etc. reprezentații ”Troicii” au manifestat o neaşteptată
bunăvoinţă şi au acceptat implementarea de către guvernul USL, în
perioada imediat următoare, a unor măsuri sociale care anulează o bună
parte din efectele politicilor de austeritate promovate de Traian
Băsescu și guvernarea PDL.
Astfel, conform informațiilor oferite de Mediafax.ro, ”în
cadrul negocierilor s-au asigurat sumele necesare pentru refacerea
salariilor nominale ale funcţionarilor bugetari la nivelul din iunie 2010 şi
pentru plata sumelor reţinute necuvenit pensionarilor, corespunzător a
şapte luni din acest an şi a nouă luni din anul care urmează.Pe
partea de cheltuieli bugetare s-au asigurat sume suplimentare la nivelul
autorităţilor locale în vederea onorării obligaţiilor către persoanele
cu dizabilităţi, precum şi pentru plata arieratelor, respectiv datorii
restante ale autorităţilor locale către diverşi furnizori şi diverşi
creditori. Totodată, în urma discuţiilor cu FMI, Ministerul Sănătăţii
amână data la care va introduce sistemul prin care pacienţii vor fi
taxaţi la fiecare vizită la medic sau în spital. Legea va fi mai întâi
discutată cu asociaţiile de pacienţi”.
Aprobarea
acestor măsuri reprezintă pentru USL o bătălie câștigată atât din punct
de vedere politic – programul social al guvernării USL fiind confirmat
ca viabil de către oficialii ”Troicii” – cât și în spațiul României
reale, a mecanismelor social-economice. Traian Băsescu înregistrează o
înfrângere serioasă pe cel mai important front de luptă, cel al
măsurilor economice și al relației cu principalii finanțatori ai
economiei românești. Speranța partizanilor președintelui suspendat, că
negocierile cu ”Troika” vor eșua, nu s-a confirmat. Dimpotrivă, USL are
mână liberă la implementarea unor măsuri de natură salarială și socială
care vor dobândi, în toamnă, evidente conotații electorale. Chiar şi în
situaţia în care Traian Băsescu va fi reconfirmat ca şef al statului,
implementarea măsurilor social-economice convenite între guvernul USL și
„Troikă” nu va putea fi oprită și va avea o valoare electorală mult mai
mare decât orice dosare penale sau blocaje instituționale aruncate în
agora românească de Traian Băsescu și susținătorii lui din diferite
instituții de stat sau private.
În lupta electorală
din toamnă, ”condamnarea pușcăriabililor” și/sau ”condamnarea mafiei
portocalii” vor avea o importanță mult mai mică în fața refacerii
salariilor, plătirii sumelor reținute ilegal din pensii ori amânării
coplății pentru serviciile medicale. Cetățeanul român este mult mai
interesat, deocamdată, de efectele economice pe care trebuie să le
suporte sau de care trebuie să beneficieze în urma măsurilor adoptate de
guvern decât de anchetarea și eventual, condamnarea penală a unor
inamici politici ai lui Traian Băsescu sau ai cuplului Ponta-Antonescu.
Totuși,
USL a acceptat să plătească un preț foarte mare în schimbul bunăvoinței
”Troicii”. Economia românească va cunoaște o nouă ”sângerare”, în
sensul că importante societăți comerciale aflate încă în proprietatea
statului vor intra în procesul de privatizare. Astfel, conform
informațiilor furnizate de Mediafax.ro, ”companiile Electrica-Furnizare,
Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica, Transgaz, Complexele
energetice Oltenia şi Hunedoara vor avea manageri privaţi până la
sfârşitul anului 2012. Hidroelectrica va avea conducere privată şi va fi
listată în momentul în care va ieşi din insolvenţă. Ministerul
Transporturilor va privatiza CFR Marfă până în decembrie 2012, și este
posibil să fie scos la vânzare şi pachetul majoritar de acţiuni al
Companiei Tarom, dacă oferta de privatizare a 20% din acţiunile nu este
atractivă”. Guvernul USL își asumă un program de accelerare ”în forță” a
procesului de privatizare, fiind de așteptat să se înregistreze costuri
sociale foarte mari, acestea fiind însă trecute sub tăcere, cel puțin
în momentele publice ale negocierilor cu ”Troika”.
Un
exemplu în acest sens este Poșta Română, care a intrat într-un proces
de privatizare și restructurare, în conformitate cu solicitările făcute
de FMI, la sfârșitul anului 2011. Astfel, într-o primă etapă, se prevede
concedierea a 100 de directori şi 1.068 de salariaţi din personalul
administrativ, numărul total al locurilor de muncă care vor fi
desfiinţate fiind estimat la peste 2000, în condiţiile în care Poşta
Română va beneficia de management privat şi de un investitor strategic
care să preia minim 20% din acţiuni. Privatizare companiilor de stat de
pe lista finală acceptată la negocierile din această vară dintre
guvernul USL şi „Troică”, va genera în economia românească un nou
contingent de mii, poate zeci de mii şomeri, în condiţiile în care nu
există, deocamdată, indicii că segmentul privat al economiei ar avea
capacitatea să absoarbă o parte cât mai mare din excedentul de forţă de
muncă. Nu trebuie uitat faptul că „investiţiile străine directe au
scăzut cu 28,9%, în primul semestru al anului 2012, comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 621 milioane euro”, aşa
cum informează Banca Naţională a României.
În
contextul luptei pentru demiterea lui Traian Băsescu, rezultatele
negocierilor dintre guvernul FMI şi „Troică” reprezintă o victorie pe
termen scurt şi mediu înregistrată de USL, care îşi asigură astfel
implementarea unor măsuri social-economice de un valoros impact
electoral. Analizat în perspectivă, pentru perioada de după 2013,
acordul cu „Troika” pare a fi o „Cutia Pandorei” din care a ieşit, de
această dată, mai întâi speranţa într-un trai mai bun – prin refacerea
salariilor, plata sumelor reţinute ilegal din pensii, anularea coplăţii
serviciilor medicale etc. – dar care va fi urmată de sacrificiile cerute
de procesul de privatizare a unor mari companii de stat, anume
concedierea a câteva mii, poate zeci de mii ce lucrători. România
rămâne, deocamdată, tributară tradiţiei sale istorice din care a învăţat
că doar prin compromis, uneori unul umilitor şi scump plătit, poate
supravieţui marilor imperii care-i bat la poartă, iar românii vor spune,
când se vor răcori de „arşiţa” dezbaterilor politice ale momentului că
„până acum nu stăm nici bine, nici rău, adică nici aşa, nici altminteri”
(I.L. Caragiale).
