Mă așteptam la reluarea, în programul prezidențial al lui Iohannis ("România lucrului bine făcut" - .pdf), a temelor impuse "din extern", prezentate ca "necesități (interne) obiective". Sunt mai iscusit formulate decât în programul lui Ponta, dar sunt aceleași. La turul doi nu există, deci, o opțiune reală între două alternative, ci între două marionete cu misiuni identice.
N-a spus, Iohannis, pe ce prag minim de validare a referendumului ar vrea revizuirea Constituţiei: de 30% (cum au stabilit Băsescu şi USL), ori de 50%, cum este normal. Asta, fiindcă pomeneşte de multe ori în program despre "consens" și "dezbatere". PDL a contestat la CCR "democrația 30%"; acum - tăcere. Nu rețin ca această temă să fi fost asumată de vreun politician: readucerea democrației plebiscitare pe o bază majoritară.
În ce mă privește, n-am voturi de dat pentru politicieni sau partide care cer regionalizare, trecerea la euro și dizolvarea programată a statului, prezentată ca "implementarea reformelor structurale" și "aprofundarea integrării europene".
Puncte-cheie din program:
Închizând capitolul aderării, România nu a finalizat integrarea europeană (accesul nerestricționat în Spațiul Schengen, apartenența la zona euro ș.a.) și nici nu a deschis alt capitol, iar clasa politică nu a reușit să propună cetățenilor un alt proiect care să angreneze și să mobilizeze energii naționale.
= "Nu mai reușim să-i prostim pe-ăștia la fel de ușor. Până acum au înghițit gălușca, da' nu se știe..."
Eficiență în domeniul securității naționale și de apărare:
Doresc să asigur în continuare instituţiilor de securitate naţională, inclusiv celor de intelligence, toate instrumentele necesare atingerii scopurilor strategice care se referă la avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, decizie coerentă în momente de criză, întemeiată pe informaţie reală, exactă şi la timp.
Modernizarea legislației din domeniul securității naționale, astfel încât aceasta să fie adecvată nu numai noilor realități (faptul că România este membru al NATO și UE), ci și noilor riscuri și amenințări cu care ne confruntăm;
Doresc să asigur în continuare instituţiilor de securitate naţională, inclusiv celor de intelligence, toate instrumentele necesare atingerii scopurilor strategice care se referă la avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, decizie coerentă în momente de criză, întemeiată pe informaţie reală, exactă şi la timp.
Modernizarea legislației din domeniul securității naționale, astfel încât aceasta să fie adecvată nu numai noilor realități (faptul că România este membru al NATO și UE), ci și noilor riscuri și amenințări cu care ne confruntăm;
= Reluarea legilor interceptărilor, declarate neconstituționale de CCR.
De asemenea, ca Președinte al României, voi propune dezvoltarea conceptului de Strategie de securitate internă a României în consonanță cu Strategia de securitate internă a Uniunii Europene pe următoarele direcții: siguranța cetățeanului român în diversitatea europeană; o Românie sigură în serviciul cetățeanului și pentru protecția acestuia; spațiul românesc ca parte a spațiului de libertate, securitate și justiție. Strategia de Securitate Internă a UE include 5 măsuri comune privind combaterea rețelelor infracționale și teroriste, combaterea criminalității cibernetice, consolidarea securității frontierelor și gestionarea situațiilor de criză, la care România trebuie să se alinieze pe deplin.
= Resursele, puse în slujba "intereselor UE".
România ca actor european: recuperarea decalajului de dezvoltare:
Organizația comunitară se află, ea însăşi, într-un proces de redefinire şi nu putem permite ca vocea şi priorităţile României să lipsească din acest proces, iar obiectivul de recuperare a decalajului economic să fie ratat din cauza unor interese străine de cele naționale.România trebuie să îşi propună să joace un rol activ atât în ceea ce priveşte procesul de decizie, cât şi temele mari de dezbatere care stau pe agenda UE.
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT va fi un membru respectat al Uniunii Europene, un partener care îşi onorează angajamentele și care ştie să îşi negocieze condiţiile, un membru cu personalitate al organizației comunitare.ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT presupune abandonarea unui anumit tip de mimetism care a caracterizat atitudinea noastră în raport cu marile teme ale dezbaterii. Vom absolvi școala de integrare europeană și vom deveni un stat matur, puternic și respectat în UE.
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT își propune să joace un rol activ atât în ceea ce privește procesul de decizie la nivel comunitar, cât și în promovarea și influențarea marilor teme de dezbatere de pe agenda UE.
= Povești. Ca să se lase impresia că se negociază, și nu doar se ia act de nişte decizii.
Asumarea unei date clare pentru adoptarea monedei euro agreată de toate partidele și BNR, pentru a stimula pregătirea economiei românești la presiunile competitive ale pieței comune și a recupera deficitul comercial actual.
= La ce partide avem acum... Pentru a ce ?! "GRECIA" scrie pe noi.
Ca președinte, voi susţine proiectul unei Europe unite, cu instituţii puternice, cu o bună coordonare a politicilor în toate domeniile de activitate. Cred că proiectul european avantajează în acest moment România, putând fi un puternic vector de modernizare a societăţii noastre.
= "Susțin crearea 'Statelor Unite ale Europei', dar sunt mai șmecher; n-o spun direct, cum fac Băsescu și Ponta."
O politică externă sinergică: națională, europeană și euroatlantică:
Susțin necondiționat dezvoltările de securitate și politico-militare din cadrul NATO și sunt adeptul unei Politici Externe și de Securitate Comune în cadrul UE. Voi milita întotdeauna pentru a promova ideile și interesele noastre la nivel european, dar numai în cadrul solidarității și valorilor împărtășite cu aliații și partenerii noștri euroatlantici și europeni.
= "Ce zic ăia zic și eu, fraierilor; acum doar vă aburesc. Da, vreau și 'Armata UE'. Ce dacă se bate cap în cap cu NATO ?"
Și în contextul politicii externe, dar și în cel mai larg al afacerilor europene, consider că reprezentarea noastră la nivel UE trebuie să se realizeze pe baza unui mandat reprezentând interesul național, adoptat prin consens între președinte, principalul actor constituțional al politicii externe, guvern, opoziția politică și societatea civilă.
= În urma unui simulacru de dezbateri la care ar participa doar trepădușii Sistemului, sau doar pe fondul declarării existenței unui "consens la nivel național", vor fi descurajate și cenzurate opiniile diferite pe acest subiect.
Un președinte promotor și garant al statului de drept:
Este esențial să luptăm contra curentului actual european, de restrângere a libertății de mișcare în spațiul comun european. Am ratat oportunități și conjuncturi importante când integrarea în spațiul Schengen ar fi fost mai ușoară, dar chiar și în ceasul al doisprezecelea trebuie să apărăm ideea de frontiere comune și să convingem că România poate fi un paznic de încredere al graniței europene de est.
= Bagatelizarea noțiunii de teritoriu național și a noțiunii de frontieră de stat. Bizonului i se flutură iluzia serviciului mai bine plătit "afară", la care - iată ! - nu poate ajunge decât... prin desființarea granițelor (a statelor !).
Un președinte model de comportament public. Redescoperirea sentimentului de demnitate națională:
În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, preşedintele ocroteşte, conservă şi, mai ales, cultivă valorile constitutive ale naţiunii române, protejează valorile istoriei naţionale şi încurajează o cultură a libertăţii, a democraţiei şi a statului de drept. De asemenea, şeful statului este persoana care apără şi, mai ales, cultivă memoria naţiunii române, făcând din acest lucru un fenomen de redescoperire a identităţii şi de asigurare a consensului naţional. În jurul acestui proiect – cultivarea memoriei naţionale – Preşedintele României va supune consensului naţiunii unul dintre cele mai importante proiecte ale sale: redescoperirea sentimentului de demnitate naţională.
= Da-da... Și toate astea... cu România-n UE ?! Fugi de-aci, mincinosule ! După 25 de ani de tranziție sinuoasă, de aderare europeană și post-aderare, România este, în prezent, împovărată de multiple deficite de competitivitate, a căror împletire reduce șansele unei convergențe economice rapide cu țările dezvoltate ale UE.
= Când ăștia vorbesc despre convergență, ei o înțeleg a fi criteriul de calificare pentru trecerea la moneda euro (acum sunt mai prudenți, nu prea mai recunosc). Economie "liberală" ? PPE, la care a aderat PnL, susține - verbal...- "economia socială de piață" (semi-socialismul).
Poate că, în acest sens, cea mai importantă probă este aderarea României la zona euro, care trebuie să însemne, pentru anii următori, o adevărată ancoră pentru disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate și accelerarea creșterii economice. Odată așezată pe culoarul monedei unice, economia României va fi „forțată” să își însușească rapid și mult mai profund lecția esențială a competitivității, pentru consolidarea convergenței.
= Austeritate în continuare, cu scopul real de a se asigura trecerea la moneda euro. Ce ar urma va fi o accelerare a falimentării capitalului românesc și o dependență totală de factori externi.
În viziunea mea, dezvoltarea agriculturii înseamnă scoaterea agricultorului român din agricultura de subzistență, care trebuie să devină o afacere ca toate celelalte. Prin capitalizare, agricultorul român își va putea dezvolta potențialul de adevărat fermier european.
= Distrugerea micului proprietar funciar, sub masca "eficientizării". Pasul esențial care ar urni agricultura pe calea modernizării europene este rezolvarea durabilă a problemei proprietății. Performanța economică a agriculturii românești va crește proporțional cu consolidarea regimului de proprietate funciară. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT începe cu definirea și recunoașterea clară a proprietății, care să ofere oamenilor stimulente economice și perspective de dezvoltare.
= Consolidarea proprietăților funciare ale străinilor, care pot cumpăra teren agricol. Stimulentele lor li se adresează, și fermelor mari. Subvenția la hectar venită de la UE diferă de la țară la țară, unii agricultori sunt "mai egali" decât alții. Misiunea mea, în calitate de viitor Președinte al României, ținând cont și de calendarul electoral, este ca, în anul 2015, să relansez și să impulsionez finalizarea dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției.
Desigur, modificarea Legii Fundamentale se află în sarcina Parlamentului, dar președintele poate deveni un catalizator al reluării dezbaterii și al construcției unui dialog în societate pe tema reformei constituționale. Ar fi total neserios ca acest proces să rămână nefinalizat din considerente de echilibru strict politic, mai exact datorită faptului că la un moment dat nu a mai existat o majoritate care să-l susțină.
Organizația comunitară se află, ea însăşi, într-un proces de redefinire şi nu putem permite ca vocea şi priorităţile României să lipsească din acest proces, iar obiectivul de recuperare a decalajului economic să fie ratat din cauza unor interese străine de cele naționale.România trebuie să îşi propună să joace un rol activ atât în ceea ce priveşte procesul de decizie, cât şi temele mari de dezbatere care stau pe agenda UE.
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT va fi un membru respectat al Uniunii Europene, un partener care îşi onorează angajamentele și care ştie să îşi negocieze condiţiile, un membru cu personalitate al organizației comunitare.ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT presupune abandonarea unui anumit tip de mimetism care a caracterizat atitudinea noastră în raport cu marile teme ale dezbaterii. Vom absolvi școala de integrare europeană și vom deveni un stat matur, puternic și respectat în UE.
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT își propune să joace un rol activ atât în ceea ce privește procesul de decizie la nivel comunitar, cât și în promovarea și influențarea marilor teme de dezbatere de pe agenda UE.
= Povești. Ca să se lase impresia că se negociază, și nu doar se ia act de nişte decizii.
Asumarea unei date clare pentru adoptarea monedei euro agreată de toate partidele și BNR, pentru a stimula pregătirea economiei românești la presiunile competitive ale pieței comune și a recupera deficitul comercial actual.
= La ce partide avem acum... Pentru a ce ?! "GRECIA" scrie pe noi.
Ca președinte, voi susţine proiectul unei Europe unite, cu instituţii puternice, cu o bună coordonare a politicilor în toate domeniile de activitate. Cred că proiectul european avantajează în acest moment România, putând fi un puternic vector de modernizare a societăţii noastre.
= "Susțin crearea 'Statelor Unite ale Europei', dar sunt mai șmecher; n-o spun direct, cum fac Băsescu și Ponta."
O politică externă sinergică: națională, europeană și euroatlantică:
Susțin necondiționat dezvoltările de securitate și politico-militare din cadrul NATO și sunt adeptul unei Politici Externe și de Securitate Comune în cadrul UE. Voi milita întotdeauna pentru a promova ideile și interesele noastre la nivel european, dar numai în cadrul solidarității și valorilor împărtășite cu aliații și partenerii noștri euroatlantici și europeni.
= "Ce zic ăia zic și eu, fraierilor; acum doar vă aburesc. Da, vreau și 'Armata UE'. Ce dacă se bate cap în cap cu NATO ?"
Și în contextul politicii externe, dar și în cel mai larg al afacerilor europene, consider că reprezentarea noastră la nivel UE trebuie să se realizeze pe baza unui mandat reprezentând interesul național, adoptat prin consens între președinte, principalul actor constituțional al politicii externe, guvern, opoziția politică și societatea civilă.
= În urma unui simulacru de dezbateri la care ar participa doar trepădușii Sistemului, sau doar pe fondul declarării existenței unui "consens la nivel național", vor fi descurajate și cenzurate opiniile diferite pe acest subiect.
Un președinte promotor și garant al statului de drept:
Este esențial să luptăm contra curentului actual european, de restrângere a libertății de mișcare în spațiul comun european. Am ratat oportunități și conjuncturi importante când integrarea în spațiul Schengen ar fi fost mai ușoară, dar chiar și în ceasul al doisprezecelea trebuie să apărăm ideea de frontiere comune și să convingem că România poate fi un paznic de încredere al graniței europene de est.
= Bagatelizarea noțiunii de teritoriu național și a noțiunii de frontieră de stat. Bizonului i se flutură iluzia serviciului mai bine plătit "afară", la care - iată ! - nu poate ajunge decât... prin desființarea granițelor (a statelor !).
Un președinte model de comportament public. Redescoperirea sentimentului de demnitate națională:
În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, preşedintele ocroteşte, conservă şi, mai ales, cultivă valorile constitutive ale naţiunii române, protejează valorile istoriei naţionale şi încurajează o cultură a libertăţii, a democraţiei şi a statului de drept. De asemenea, şeful statului este persoana care apără şi, mai ales, cultivă memoria naţiunii române, făcând din acest lucru un fenomen de redescoperire a identităţii şi de asigurare a consensului naţional. În jurul acestui proiect – cultivarea memoriei naţionale – Preşedintele României va supune consensului naţiunii unul dintre cele mai importante proiecte ale sale: redescoperirea sentimentului de demnitate naţională.
= Da-da... Și toate astea... cu România-n UE ?! Fugi de-aci, mincinosule ! După 25 de ani de tranziție sinuoasă, de aderare europeană și post-aderare, România este, în prezent, împovărată de multiple deficite de competitivitate, a căror împletire reduce șansele unei convergențe economice rapide cu țările dezvoltate ale UE.
= Când ăștia vorbesc despre convergență, ei o înțeleg a fi criteriul de calificare pentru trecerea la moneda euro (acum sunt mai prudenți, nu prea mai recunosc). Economie "liberală" ? PPE, la care a aderat PnL, susține - verbal...- "economia socială de piață" (semi-socialismul).
Poate că, în acest sens, cea mai importantă probă este aderarea României la zona euro, care trebuie să însemne, pentru anii următori, o adevărată ancoră pentru disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate și accelerarea creșterii economice. Odată așezată pe culoarul monedei unice, economia României va fi „forțată” să își însușească rapid și mult mai profund lecția esențială a competitivității, pentru consolidarea convergenței.
= Austeritate în continuare, cu scopul real de a se asigura trecerea la moneda euro. Ce ar urma va fi o accelerare a falimentării capitalului românesc și o dependență totală de factori externi.
În viziunea mea, dezvoltarea agriculturii înseamnă scoaterea agricultorului român din agricultura de subzistență, care trebuie să devină o afacere ca toate celelalte. Prin capitalizare, agricultorul român își va putea dezvolta potențialul de adevărat fermier european.
= Distrugerea micului proprietar funciar, sub masca "eficientizării". Pasul esențial care ar urni agricultura pe calea modernizării europene este rezolvarea durabilă a problemei proprietății. Performanța economică a agriculturii românești va crește proporțional cu consolidarea regimului de proprietate funciară. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT începe cu definirea și recunoașterea clară a proprietății, care să ofere oamenilor stimulente economice și perspective de dezvoltare.
= Consolidarea proprietăților funciare ale străinilor, care pot cumpăra teren agricol. Stimulentele lor li se adresează, și fermelor mari. Subvenția la hectar venită de la UE diferă de la țară la țară, unii agricultori sunt "mai egali" decât alții. Misiunea mea, în calitate de viitor Președinte al României, ținând cont și de calendarul electoral, este ca, în anul 2015, să relansez și să impulsionez finalizarea dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției.
Desigur, modificarea Legii Fundamentale se află în sarcina Parlamentului, dar președintele poate deveni un catalizator al reluării dezbaterii și al construcției unui dialog în societate pe tema reformei constituționale. Ar fi total neserios ca acest proces să rămână nefinalizat din considerente de echilibru strict politic, mai exact datorită faptului că la un moment dat nu a mai existat o majoritate care să-l susțină.
= Desigur, tot cu prag de 30% pentru validarea referendumului ("democrația 30%").
Ca Președinte al României, voi relua temele regionalizării și descentralizării.
În 2014, încercarea de a construi un mare proiect național pe tema
regionalizării a eșuat, pe de-o parte datorită destrămării alianței
politice aflate la guvernare, pe de altă parte, ca urmare a unei
viziuni extrem de simplificatoare a actorilor implicați în acest proces.
=
Veneau alegerile, și tema nu este una populară. Vor încerca s-o impună
în 2015, eventual falsificând referendumul constituțional, ca în 2003.
S-au încetățenit câteva stereotipuri: de pildă, că regionalizarea este cerută de Uniunea Europeană, ceea ce nu este adevărat, statele europene având modele administrative diferite; sau că regionalizarea este condiția pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene, lucru care s-a demonstrat, de exemplu, în Polonia, dar care nu este neapărat obligatoriu dacă regionalizarea nu este însoțită de politici publice consistente.
= "N-o cere nimeni" ? În orice caz, n-o cer românii. Voi, care inițiați așa ceva, pe cine reprezentați ?!
Prin componenta de regionalizare, procesul necesită modificarea structurii administrativ-teritoriale a țării prin înfiinţarea regiunilor administrative. Ca urmare, organizarea administrativă a statul român ar trece de la trei la patru nivele: (1) central; (2) regional; (3) judeţean; (4) local.
= Odată prinsă-n Constituție regiunea, va urma atacul asupra județelor, cărora li se vor lua atribuțiile și mijloacele. Nu vor fi desființate imediat, ci în timp, după ce vor fi golite de conținut instituțional. Au învățat din ce-au pățit PDL și Băsescu, care în 2011 vroiau desființarea județelor.
Ca Președinte al României, îmi propun să construiesc un consens politic și social pentru a fixa ca prioritate națională parcursul european al Republicii Moldova, care a fost și va rămâne o temă majoră a României în context european.
= Consens, care în Repmoldova nu există. În 2004 s-au declarat "români" sub 3%, rezultatele recensământului din primăvara 2014 nu vor fi deci spectaculoase. Datele oficiale vor fi publicate în decembrie, după alegerile de acolo, care țin loc de referendum de aderare la UE.
= Consens, care în Repmoldova nu există. În 2004 s-au declarat "români" sub 3%, rezultatele recensământului din primăvara 2014 nu vor fi deci spectaculoase. Datele oficiale vor fi publicate în decembrie, după alegerile de acolo, care țin loc de referendum de aderare la UE.
5 comentarii :
Din fericire, exista candidati care nu sint ca ei !
Daca ii vor ignora, romanii isi vor duce crucea si mi-e teama ca va fi cea de pe urma !!!
Cind unui popor i s-a facut de disparitie e greu sa-l opresti !
"- I got a bad feeling [about this], Llewelyn..."
(replică din filmul No Country for Old Men)
http://www.youtube.com/watch?v=YBqmKSAHc6w
Citeste si tu si vezi daca reprezinta ceva de interes in problema care ne framinta !
http://malnas-cnsc.blogspot.ro/2014/09/despre-secui.html
Poate asa vor intelege, ei, romanii, ca stind pasivi se sinucid !!!
http://activenews.ro/john-perkins-monsanto-si-chevron-folosesc-asasini-economici-oricine-incearca-sa-convinga-poporul-roman-ca-sunt-bune-e-un-asasin-economic_1863675.html
Chevron&Co au uşile deschise de cei votaţi de români.