Prioritate de Dreapta
Afacerea
celor care au intrat în asociere (cu statul român) la Roşia Montană are
în principal o componentă bursieră, dar nemernicii de la guvern îi
făceau UN CADOU:
•
În 1997, pe vremea când fostul premier Călin Popescu Tăriceanu deținea
funcția de ministru al Industriei și Comerțului, comunica Agenției
pentru Resurse Minerale acordul pentru asociere între Gabriel Resources
și Regia Autonomă a Cuprului Deva, sub numele de SC Roșia Montană Gold
Corporation SA.
• În același an, Gabriel Resources s-a înscris la Bursă și s-a înființat societatea mixtă SC Eurogold Resources SA, formată de RAC Deva (Minvest Deva), cu 33,8%, Gabriel Resources Ltd Canada, cu 65%, și o serie de societăți acționari minoritari.
• Acordul prevedea o redevență de 2%, pentru statul român.
• Nu era prevăzut niciun proiect de mediu.
• Nu era specificată nicio investiție în patrimoniul cultural.
• RMGC nu își asuma nicio obligație socială.
• Nu era prevăzută nicio măsură privind recuperarea ecologică.
•
În 1999, Guvernul condus de Radu Vasile, în care ministru al Industriei
și Comerțului era Radu Berceanu, a aprobat Hotărârea numărul 458/1999,
privind aprobarea licenței de concesiune pentru exploatarea minereurilor
auro-argentifere, din perimetrul Roșia Montană, județul Alba. Hotărârea
cuprindea doar două articole: primul aproba licența de concesiune și
cel de-al doilea prevedea că aceasta intră în vigoarea la data
publicării Hotărârii. Nici până în ziua de astăzi, nimeni nu știe ce
cuprinde aceasta.
• Tot
în 1999, structura acționariatului de la Roșia Montană Gold Corporation
s-a modificat, după cum urmează: Gabriel Resources avea 80,69%, iar RAC Deva (Minvest) 19,31%.
În 1999 s-a comis "mica" trădare: statul român, de la o participaţie de 33,8%, ajunge la jumătate - 19,31%
ATENŢIE
MARE: statul avea minoritatea de blocaj de peste 1/3, fără aprobarea
căreia nu se putea face majorarea de capital ! Şi-au respectat mandatul
de vot în consiliul de administraţie reprezentanţii statului ? În ce
sens - au primit mandat de la guvern/minister să accepte noua jefuire a
statului ?
ZIUAnews:
Proiectul Roşia Montană, creat doar pentru speculaţii la bursă
Principalul
acționar de la Roșia Montană Gold Corporation manipulează de ani de
zile întreaga scenă politică și socială din România • ZIUAnews prezintă
comparativ condițiile referitoare la exploatarea de la Roșia Montană
impuse de guvernele Tăriceanu, Boc și Ponta • În prezent, Beny
Steinmetz nu mai are niciun interes financiar în exploatarea de la
Roșia Montană, pentru că ar trebui să plătească trei miliarde de dolari
ZIUAnews
prezintă o radiografie a afacerii Roșia Montană, destinată, de la
început, să rămână doar în stadiul de proiect și să aducă profituri de
miliarde, doar din speculațiile de pe bursă. Beny Steinmetz a avut la
dispoziție 15 ani să acționeze statul român în judecată la o Curte
internațională de Arbitraj, pentru a obține obligarea statului să emită
avizul de mediu la care s-a angajat prin primul Acord, pentru
demararea proiectului. Nu a făcut-o niciodată și nici nu intenționează,
pentru simplul motiv că, în realitate, nu dorește exploatarea, ci doar
declanșarea și alimentarea unor declarații contradictorii în spațiul
public, care să îi aducă profituri de miliarde pe bursă.
Acordurile propuse de statul român în 1997 și în prezent, în comparație:
1997
•
În 1997, pe vremea când fostul premier Călin Popescu Tăriceanu deținea
funcția de ministru al Industriei și Comerțului, comunica Agenției
pentru Resurse Minerale acordul pentru asociere între Gabriel Resources
și Regia Autonomă a Cuprului Deva, sub numele de SC Roșia Montană Gold
Corporation SA.
• În același an, Gabriel Resources s-a înscris la Bursă și s-a
înființat societatea mixtă SC Eurogold Resources SA, formată de RAC
Deva (Minvest Deva), cu 33,8%, Gabriel Resources Ltd Canada, cu 65%, și
o serie de societăți acționari minoritari.
• Acordul prevedea o redevență de 2%, pentru statul român.
• Nu era prevăzut niciun proiect de mediu.
• Nu era specificată nicio investiție în patrimoniul cultural.
• RMGC nu își asuma nicio obligație socială.
• Nu era prevăzută nicio măsură privind recuperarea ecologică.
• În 1999, Guvernul condus de Radu Vasile, în care ministru al
Industriei și Comerțului era Radu Berceanu, a aprobat Hotărârea numărul
458/1999, privind aprobarea licenței de concesiune pentru exploatarea
minereurilor auro-argentifere, din perimetrul Roșia Montană, județul
Alba. Hotărârea cuprindea doar două articole: primul aproba licența de
concesiune și cel de-al doilea prevedea că aceasta intră în vigoarea la
data publicării Hotărârii. Nici până în ziua de astăzi, nimeni nu știe
ce cuprinde aceasta.
• Tot în 1999, structura acționariatului de la Roșia Montană Gold
Corporation s-a modificat, după cum urmează: Gabriel Resources avea
80,69%, iar RAC Deva (Minvest) 19,31%.
2013
•
În noul Acord propus de Guvernul Ponta, la 15 ani de nerespectare a
celui din 1997, redevența pe care statul român trebuie să o primească
în urma exploatărilor de la Roșia Montană a crescut la 6%: „Redevența
minieră aplicabilă proiectului minier de la Roșia Montană va crește de
la 4% (cotă aplicabilă în prezent oricăror alte proiecte miniere), la
6%, cu opțiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură".
• Cele mai dure obligații de mediu: „investitorul va asigura, de la
momentul începerii exploatării comerciale a proiectului miner,
eliminarea poluării istorice, provenite de la vechile activități
miniere, care, în prezent, produc ape acide și contaminări cu metale
grele în perimetrul minier al proiectului de la Roșia Montană, pe
cheltuială proprie, fără a cere despăgubiri statului român, urmând ca
obligațiile privind protecția mediului să fie executate în conformitate
cu acordul de mediu, după emiterea acestuia (...) Costurile totale
actuale de închidere și reabiliare a amplasamentului minier sunt
estimate la 146 milioane USD, iar investitorul se obligă să actualizeze
periodic valoarea garanției (...) Constituirea de către RMGC a
garanției de răspundere de mediu, estimată în prezent la 25 de milioane
USD, printr-un mecanism financiar agreat de autoritatea de mediu.
Această garanție este destinată acoperirii scenariilor de risc
realizate, analizate în cadrul procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului (...) Constituirea de către RMGC a tuturor garanțiilor
financiare de mediu prevăzute de legislația din România și Uniunea
Europeană, pentru toate activitățile premergătoare și efective de
exploatare minieră asociate proiectului, prin instrumente financiare
recunoscute la nivel internațional și într-o structură ce va fi agreată
cu autoritatea de mediu".
• Respectarea unei limite de cianură mai mici decât standardele Uniunii
Europene, construirea de coridoare ecologice, pentru a facilita
migrația naturală a animalelor din perimetrul lucrărilor industriale,
împădurirea a 1.000 de hectare de teren, aflat în domeniul public sau
privat al statului, în termen de cinci ani.
• 100 milioane de dolari, pentru proiecte de conservare, amenajare și
revitalizare a patrimoniului cultural, din care 70 de milioane de
dolari în zona perimetrului Roșia Montană și 30 milioane de dolari
contribuție pe durata de viață a proiectului la patrimoniul cultural
național, în vederea susținerii cercetării, restaurării, conservării,
punerii în valoare și promovării turistice a patrimoniului cultural
național, imobil, mobil și imaterial. Investitorul se obligă să
amenajeze un parc arheologic de 18 hectare pe dealul Carpeni, unde s-au
descoperit, în timpul cercetărilor arheologice, locuințe de epocă
romană cu hipocaust.
• 430 de milioane de dolari, pentru poluarea istorică.
• Refacerea a 371 de clădiri.
• Asigurarea, pe o durată de șase ani, a 2300 de locuri de muncă, și a 900 de locuri, pe o durată de 21 de ani.
• Recuperarea ecologică 100%.
• Nota de plată pentru Gabriel Resources, potrivit noului Acord, a fost majorată cu 3 miliarde de dolari.
Declarațiile
oamenilor politici, în decurs de zece ani, au reprezentat doar un joc
menit a crește sau a micșora valoarea acțiunilor la Bursă a companiei
Gabriel Resources. Din timp în timp, președintele, oricum s-a numit el,
premierul, anumiți oameni politici cu state vechi și cu influențe
importante în sfere economice, au mai lansat ba un atac la adresa
proiectului, ba au precizat că îl susțin. Conspirațiile s-au ținut
lanț, la fel și publicitatea imensă plătită de companie în presa din
România, ONG-urile s-au manifestat fie pentru, fie contra proiectului.
Toate s-au făcut, mai puțin proiectul. Sute de milioane de dolari au
fost aruncați în joc, iar câștigurile s-au văzut. Nu din exploatare,
însă, ci din speculațiile pe Bursă.
Afacerea
a pornit și a rămas în „patrimoniul" liberalilor, și acest lucru
continuă și astăzi, chiar dacă liderii PNL refuză aparent să își asume
afacerea predecesorilor, pentru un motiv simplu: scăderea acțiunilor la
bursă, pentru a fi achiziționate la preț de dumping, urmând ca, în
urma altor declarații, prețul să urce. Rezultatul? Un miliard de dolari
profit.
„Capul"
afacerii Roșia Montană, Beny Steinmetz, a ajuns la cei mai importanți
oameni politici din România prin asocierile pe care le-a avut cu fostul
șef de cabinet al lui Năstase, Remus Truică (prin compania BRG
Residential Consulting), conexat, la rândul său, cu Tal Silberstein
(prin firmele TRG, Generic Pharma), sfătuitorul tuturor liderilor de
dreapta, începând cu Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu și
terminând cu Crin Antonescu.
Băsescu vrea retragerea proiectului, sub pretextul tensionării societății
Președintele
Traian Băsescu a solicitat, luni, Guvernului, retragerea proiectului
Roșia Montană, în forma propusă de Executiv, sub pretextul tensionării
la maxim a societății. Băsescu s-a declarat un susținător al
exploatării, dar numai în condițiile prevăzute de legislația actuală,
cu creșterea redevenței și cu avize date de instituțiile abilitate:
„Soluția e să retragă urgent proiectul pentru că riscul e tensionarea
la maxim a societății, atât timp cât proiectul se află în Parlament.
După o lună și jumătate de proteste și dispute, vom afla că legea e
neconstituțională. Ar fi un dezastru. Ce ar mai înțelege societatea?
(...) În sufletul meu nu mi-am schimbat punctul de vedere, dar nu voi
fi partizanul politic al niciunei tabere".
Băsescu a făcut această precizare, dar nu a comentat faptul că ieșirile
lui pe acest subiect au influențat prețul acțiunilor pe bursă.
Antonescu a prăbușit acțiunile RMGC
Recent,
liderul PNL, Crin Antonescu, a anunțat, într-o conferință de presă,
următoarele: „După o dezbatere nu foarte aplicată, în urma unui vot
copleşitor, poziţia politică asumată de parlamentarii PNL este de a
vota împotriva acestui proiect de lege". Cu alte cuvinte, Antonescu a
recunoscut că PNL nu a analizat punctele slabe și tari ale proiectului,
dar a luat deja decizia. Reacția liderului liberalilor a venit ca un
șoc pentru opinia publică, dar și pentru bursă, acțiunile celor de la
RMGC prăbușindu-se până la suspendarea de la tranzacționare. În
replică, premierul Victor Ponta a precizat: „În baza respingerii legii,
e clar că proiectul nu se va realiza". Deși părea că Antonescu obține
ceea ce își dorește politic, după replica lui Ponta, liderul PNL s-a
arătat încurcat de reacția colegului de alianță și chiar i-a reproșat
acestuia că s-a pronunțat în sensul nerealizării proiectului, doar
pentru că PNL a anunțat că nu îl votează.
Antonescu
a revenit, sugerând că PNL ar fi de acord cu o dezbatere și acuzându-l
pe Ponta că face un joc „parșivel", în sensul că își dorește foarte
tare proiectul, dar fără să și-l asume politic: „Eu cred că a devenit
evident că premierul susţine proiectul, şi tocmai, ceea ce eu cerusem
şi până la urmă cer în continuare, este să facem lucrurile clare, dar
în fine, asta este problema domniei sale. Mie mi-e clar".
Jonathan Henry a crescut acțiunile, amenințând România
Imediat
după declarațiile lui Antonescu, care au avut ca urmare suspendarea de
la tranzacționare a acțiunilor Gabriel Resources, premierul Victor
Ponta a anunțat că România ar putea fi obligată să plătească daune de
până la două miliarde de dolari, pentru că statul nu și-a respectat
contractul. Ponta a dezvăluit că Gabriel Resources a transmis
oficialilor mai multe adrese, prin care a antamat suma de plată.
Antonescu s-a derobat de orice obligație, inclusiv de o posibilă
angajare a statului român. PNL „nu a încheiat niciun fel de înțelegere
cu niciun fel de firmă, cu niciun fel de grup de afaceri. Dacă statul
român avea obligații, ce mai discutăm noi la Parlament? În orice caz,
eu nu am angajat statul român în niște obligații, încât cineva să-mi
povestească mie despre daune".
A
doua zi, CEO al Gabriel Resources, Jonathan Henry, a dublat suma
despăgubirilor și a amenințat că investitorii străini nu vor mai avea
încredere să semneze contracte cu statul român. „În cazul în care
Camera inferioară respinge proiectul, vom transmite o notificare
formală referitoare la intenția de a iniția o acțiune în instanță,
pentru multiple încălcări ale tratatelor internaționale, privind
investițiile, în valoare de până la patru miliarde de dolari (...) Avem
un caz solid și vom face în așa fel încât eforturile României de a
atrage investiții străine să aibă de suferit". Acțiunile au început să
crească. Imediat, Jonathan Henry a negat afirmațiile anterioare,
exprimându-și profundul respect pentru România, pentru Guvern și pentru
Parlament și dând asigurări că „va lua act de orice decizie luată de
Guvern sau Parlament" și că decizia finală le va aparține, fără
discuție, acestora și cetățenilor României.
Răzgândeala de patru miliarde a lui Jonathan Henry demonstrează că
interesul companiei nu este să realizeze proiectul, ci să mențină o
fluctuație a acțiunilor la bursă. Cu atât mai mult cu cât, în 15 ani,
Gabriel Resources nu a exercitat nicio acțiune judiciară împotriva
statului român.
Europarlamentarul Vălean, declarații contradictorii în PE
Un
joc asemănător al declarațiilor politice a fost făcut și de soția
liderului PNL, Adina Vălean, în Parlamentul European. În 2007, aceasta
era împotriva proiectului Roșia Montană și îndemna Comisia şi
Consiliul Europei „să sprijine noul proiect de lege al Parlamentului
României, care recomandă eliminarea mineritului pe bază de cianuri",
susținând că „s-a demonstrat ştiinţific că producţia de aur prin metoda
cianurii în mediu deschis poate duce la distrugerea ireversibilă a
ecosistemelor şi dăunează grav organismului uman şi exploatarea prin
metoda cianură modifică regimul precipitaţiilor, regimul termic şi
eroziunea solului generând o creştere a frecvenţei inundaţiilor şi
alunecărilor de teren".
Trei
ani mai târziu, Adina Vălean făcea dezbateri pentru susținerea
afacerii. „Proiectul de la Roșia Montană este cel mai nou din România
pentru că, aşa cum arată experţii, respectă standardele înalte de
tehnologie şi de mediu şi cel mai vechi pentru că trenează pe hârtie de
12 ani".
Deși este asemănător cu Roșia Montană, proiectul Certej funcționează
Prin comparație cu proiectul Roșia Montană, exploatarea de la Certej
funcționează și a primit avizul de mediu de la autoritățile
competente, în proiectul tehnic menționându-se că se vor folosi anual,
pentru exploatare, 1.653 de tone de cianură de sodiu, timp de 16 ani.
Nu a fost nevoie de ani de zile de dezbateri publice, nici de
declarații politice stufoase. De-abia după ce exploatarea a început,
avizele de mediu au fost contestate în instanță, judecătorii de la
Tribunalul București urmând să se pronunțe asupra legalității acestora.
Ați auzit de Certej, proteste în piața Universității și declarații
politice, la nivel înalt, pe acest subiect?
Protestatarii de la Universitate vor același lucru ca Beny Steinmetz
De
mai bine de două săptămâni, mii de oameni ocupă, în fiecare seară,
Piața Universității. Toți scandează împotriva proiectului Roșia
Montană. „Să nu se facă!". Aceasta este și intenția lui Beny Steinmetz.
Cu știință sau nu, protestatarii, care, cel puțin declarativ, au ca
principal obiectiv protejarea mediului, aduc companiei Gabriel
Resources profit maxim, cu o cheltuială minimă.
Dacă
în ianuarie 2012, cu mai puțin de cinci mii de oameni în stradă, la
Piața Universității, jandarmii au intervenit în forță și au aruncat cu
gaze lacrimogene pentru a împrăștia mulțimea, de data aceasta,
ministrul liberal Radu Stroe s-a făcut că plouă, ba chiar și-a asumat
neintervenția forțelor de ordine, pe motiv că adunarea este una
ultra-civilizată: „Eu mi-am asumat această chestiune, repet, în
conlucrare cu ceilalţi factori politici (...) Noi credem că atâta vreme
cât manifestaţia este nu numai paşnică, ci este una ultra-civilizată,
nu are sens să oprim oamenii pentru că stau pe o bandă a străzii sau
pentru că o jumătate de oră blochează strada". Ministrul s-a apărat
pentru neaplicarea legii prin invocarea consensului politic.
Voichiţa RĂŞCANU
Ruana CEAUŞESCU
Un comentariu
:
