Ce mai caută FMI în România după ce a aservit-o economic capitalului străin?

Prioritate de Dreapta


Ilie Şerbănescu (Jurnalul Naţional):
Ultima intervenţie explicită a FMI în politica economică din România ar fi trebuit să aibă loc în legătură cu reducerea CAS. Se pare însă că FMI a preferat să adopte o poziţie în contrast cu cele tranşante de până acum, aparent pentru a nu se situa, printr-o încuviinţare, de partea premierului candidat zis de stânga la prezidenţialele din toamnă şi nici, printr-o respingere, de partea preşedintelui în exerciţiu, păpuşar fără echivoc al tuturor candidaţilor zişi de dreapta. Aceasta doar aparent, pentru că în realitate existau alte două motive de fond ale poziţiei de indiferenţă a FMI faţă de problema cu pricina. 1) Capitalul străin, al cărui broker este FMI în România, are interese derizorii în problemă, întrucât acesta îşi realizează câştigurile fabuloase în România nu prin neplata impozitelor şi taxelor pe muncă (ce, oricât de mari ar fi, reprezintă totuşi cheltuieli mici graţie salariilor mici), ci prin ascunderea profiturilor şi externalizarea lor înainte de fiscalizare. 2) Reducerea CAS nu deranja nici cât negru sub unghie rezultatul primei etape a misiunii FMI în România şi nu avea să afecteze cu ceva realizarea obiectivelor celei de a doua etape a misiunii.
La scară istorică, misiunea de până acum a FMI în România a fost una dramatică: desfiinţarea pur şi simplu a economiei naţionale ca structură şi conţinut şi aservirea completă a dezmembrărilor rezultate către capitalul străin. Misiune realizată, tot la scară istorică, extrem de rapid! De fapt, într-o economie ce era deţinută în totalitate de stat a fost de ajuns să se decreteze principiul transferului integral către privat şi ceea ce era important avea să treacă automat la capitalul străin în condiţiile inexistenţei la început şi slăbiciunii obiective pe parcurs a capitalului autohton. Restul l-au făcut presiunile, condiţionările, împrumuturile forţate, falsele dar costisitoarele finanţări externe. În foarte scurt timp, România a ajuns, în organizarea centru-periferie a UE, o colonie în cel mai de jos stadiu, acela de anexă de consum.
Punct ochit, punct lovit! Resursele minerale, distribuţiile de energie, băncile, cu alte cuvinte întregul rulaj al banului, industriile câte mai există, retailul, pădurile şi într-o mereu mai mare măsură pământurile agricole sunt toate în mâna străinilor. Întrebare legitimă: ce mai caută totuşi FMI prin România? Ce mai au străinii de luat din România şi n-au luat încă astfel încât brokerul lor principal să se afle pe mai departe aici?! Mai ales că principalele mecanisme de extracţie de tip colonial sunt deja implantate şi funcţionează din plin. Cel mai important este transferul implicit de resurse rezultând din generalizarea preţurilor impusă din centru spre periferii, în condiţiile presiunilor de a se menţine salariile de câteva ori mai mici la periferii. În România, salariile sunt de 8-10 ori mai mici, respectiv o diferenţă cel puţin dublă faţă de cea pe care eventual ar justifica-o diferenţa de productivitate a muncii, de care se pretinde a fi legat nivelul salariilor. Cu alte cuvinte, o diferenţă net colonială! (va urma)

2 comentarii :

Anonim spunea...

Raspuns;
Pentru ca sintem neam de sluga !!!
S L U G A !!!!
Ia uite la astia:
http://www.agerpres.ro/externe/2014/09/23/grecia-are-in-vedere-o-iesire-anticipata-din-programul-de-asistenta-cu-fmi-si-ue-18-19-44

Mai e de zis ceva ???
Sintem PREDESTINATI sa disparem din istorie pe mina NOASTRA !!!

septembrie 23, 2014

Riddick spunea...

Cred că e simulare-n Grecia (chiar dacă s-ar materializa). Vin alegerile şi clica pepe-socialistă stă foarte prost. Altminteri, subscriu la partea cu RO.

De ce doar România şi Bulgaria vor în Uniunea Bancară, în timp ce Polonia, Cehia, Ungaria şi Croaţia aşteaptă să vadă (wait and see) cum va funcţiona?

Prioritate de Dreapta

Ba eu cred că Ungaria (cât va guverna Fidesz) nici nu are de gând, şi foarte bine face. Iar Polonia mimează indecizia fiindcă vin alegerile şi partidul lui Tusk a cam luat-o-n jos (şi-au dat seama că nu rentează să trâmbiţezi că "eşti european"; la noi, eurobăsiştii se fac că nu-nţeleg). În România şi Bulgaria, pe acest subiect (Uniunea Bancară UE) este unanimitate la nivel de partide - poate mai puţin Ataka din Bulgaria - fiindcă şi lumea-i mai adormită, nu-i atentă la chestiunile "europene", chiar şi când ele atentează la buzunare.
Bancherul:
Romania si Bulgaria, cele mai sarace tari din UE si gemene si la rata creditelor neperformante din sectorul bancar, cu cate 22% fiecare la inceputul acestui an, au ales (sau au fost alese) sa faca parte din Uniunea Bancara, inaine de a adopta moneda euro, in timp ce vecinele noastre mai dezvoltate, primite mai devreme decat noi in UE, au adoptat politica “waint and see”. De ce oare?
Pentru ca se pare ca-si permit acest lux de a ramane pentru moment in afara Uniunii Bancare, astfel incat sa-si poata administra singure, mai eficient, sistemele bancare, asa cum isi permit sa ramana deocamdata departe si de zona euro, spre deosebire de noi, care ne grabim sa adoptam moneda euro in 2019. Cu siguranta se gandesc la ce a patit Grecia si alte tari periferice, inclusiv Slovenia, dupa trecerea la euro.
Stim acum care a fost greseala acestor tari. S-au repezit sa adopte o moneda a tarilor dezvoltate europene fara ca economiile lor sa fie restructurate si la fel de performante ca ale lor. Iar cand criza a lovit, socul acesteia nu a mai putut fi absorbit in parte de devalorizarea monedelor locale, cum s-a intamplat cu leul, forintul sau zlotul, pentru ca nu mai aveau monede nationale, astfel ca impactul s-a repercutat necrutator asupra pietei muncii si a sistemului bancar.
Din acest motiv tarile dezvoltate din estul Europei, precum Polonia, Cehia, Ungaria, au amanat sine die termenele pentru aderarea la zona euro, iar acum o fac si pentru Uniunea Bancara, considerand ca sistemele bancare locale ar fi mai bine supravegheate si protejate din interior in cazul unor potentiale crize decat la nivelul unei structuri centralizate la nivel european care sufera de birocratie, putina transparenta in luarea deciziilor si mai cu seama de lipsa de experienta in punerea in practica a masurilor de salvare a bancilor din diverse tari.
Sa vedem, mai concret, cum motiveaza Banca Centrala a Ungariei decizia de a sta deoparte de Uniunea Bancara pentru moment. 
Ungaria spune ca este cu 1 an inaintea Uniunii Bancare in privinta supravegherii bancilor
Intr-un studiu publicat recent si intitulat “Uniunea Bancara din perspectiva Ungariei – Analiza Bancii Nationale a Ungariei privind o posibila cooperare stransa”, se arata urmatoarele:
“Ungaria are un avans de aproximativ 1 an in fata Uniunii Bancare atat în termeni de supraveghere cat și de gestionare a crizelor. Atâta timp cât aceste instituții maghiare pot funcționa într-un mod credibil, putem demonstra că țara este capabila de a capta sistemul instituțional al Uniunii Bancare între granițele proprii, atat timp cat metodologia de supraveghere și de rezoluție este determinată de aceleasi norme europene comune precum cele care reglementează SSM (Mecanismul Unic de Supraveghere) și SRM (Mecanismul Unic de Rezolutie).
În consecință, guvernul ungar are o opțiune de a aștepta până când instituțiile și mecanismele europene intra în vigoare și funcționarea lor este testata în practică.
Între timp, materializarea avantajelor și dezavantajelor în funcționarea de zi cu zi a Uniunii Bancare trebuie să fie reevaluate permanent, iar Ungaria trebuie să se consulte cu tarile non-euro care au aderat deja la Uniunea Bancară, pentru a vedea dacă există o valoare adaugata a supravegherii BCE adusa în aceste state membre.”
Riscurile aderarii la Uniunea Bancara
In studiul Bancii Nationale a Ungariei se mai arata ca “principalele riscuri ale unei aderari imediate includ, în primul rând, o structură organizatorică incompletă a Uniunii Bancare, mecanisme netestate - în special, lipsa de transparență în pregătirea deciziilor care urmează să fie luate cel puțin anual la nivelul grupurilor bancare (capital, lichiditate, etc) -, dar si incertitudinea ce inconjoara masurile de gestionare a situatiilor de criza.
În acest moment, nu putem prezice rezultatul exercitiului de evaluare calității activelor (Asset Quality Review – AQR), ce urma sa fie unul aprofundat, și nici testul de stres, care este mai strict decât orice alte teste de stres efectuate în trecut.
În cazul în care mai multe banci mari - inclusiv unele cu o prezență în Ungaria - ar avea nevoie de o injecție de capital, in piata bancara ar putea aparea o incertitudine semnificativă.
În astfel de situații, caracterizate de un comportament deseori exagerat al investitorilor și o creștere bruscă a aversiunii față de risc, este deosebit de important de a avea mecanisme de monitorizare funcționale integrate la nivelul pietei interne și de a se lua măsurile de supraveghere si cele ale bancii centrale intr-o maniera concertata și în timp util.
Având în vedere că fondurile comunitare pentru gestionarea crizelor nu sunt încă disponibile, în cazuri extreme se poate întâmpla ca in cazul unei crize bancare, costurile acesteia sa fie plătite oricum de către contribuabilii interni, în timp ce decizia este luată mult mai târziu decât ar fi justificată deoarece, pe de o parte, există o întârziere în detectarea problemei și, pe de altă parte, decizia de rezoluție trebuie să-și urmeze cursul la forurile europene, pe langa autoritatile interne.”
Avantajele aderarii imediate la Uniunea Bancara
In studiul Bancii Nationale a Ungariei se arata ca "printre argumentele care favorizează aderarea la Uniunea Bancara, cel mai puternic si mai tangibil factor ce poate fi luat in considerare este accesul la fondul de 55 de miliarde de euro destinat gestionarii crizelor.
Deși pana acum nu s-a luat nicio decizie în ceea ce privește suportul fiscal necesar, fondurile ESM (Mecanismul European de Stabillitate) ce pot fi folosite în interiorul zonei euro ar putea implica, chiar dacă în mod indirect, o forma de stabilizare suplimentara prin intermediul băncilor-mamă.
In cazul unei aderari imediate, Ungaria ar putea demonstra încrederea în noul mecanism european de supraveghere și in BCE. Baza de analiză amplă și experții independenți ai BCE ar putea analiza sectorul bancar mai obiectiv și fără părtinire, care ar putea ajuta la recunoașterea din timp a riscurilor structurale si ciclice. 
Atat analiștii cat și investitorii apreciaza acest lucru ca fiind de o valoare importantă.
Sentimentul pozitiv al investitorilor in privinta Uniunii Bancare ar putea avea un impact asupra accesului băncilor locale la fonduri externe.
Reputația ridicata a supravegherii BCE poate reduce costul de finantare iar agențiile de rating ar putea aprecia ca exista mai putine riscuri de faliment in sectorul bancar, ceea ce ar duce la imbunatatirea ratingului tarii.
O aderare rapida ar crește șansele ca experți maghiari și, eventual, lideri sa fie angajati in numar mai mare în cadrul SSM, astfel încât să poată reprezenta interesele maghiare într-o masura mai mare si sa transmita informațiile speciale necesare pentru supravegherea sectorului bancar autohton.
De asemenea, Ungaria ar putea fi mai aproape de curentul principal al integrarii europene și de punerea în aplicare a noilor metode uniforme de supraveghere și de gestionare a crizelor.
Prin castigarea unui drept de vot in Consiliul de Supraveghere, tara poate participa la procesul de luare a deciziilor in privinta supravegherii si sa aiba o influenta directa, la nivelul bancilor-mama, in deciziile colegiilor de supraveghere care includ si bancile ungare.”
In actuala forma, Uniunea Bancara nu si-a atins scopul
Legislația de organizare a sistemului instituțional al Uniunii Bancare a fost finalizata în aprilie 2014. Aceasta prevede ca statele membre din afara zonei euro pot notifica BCE în orice moment, în cazul în care doresc să participe la sistemul comun de supraveghere, chiar înainte de adoptarea monedei euro. Cu toate acestea, apreciaza studiul Bancii Nationale a Ungariei, în forma sa actuală, mecanismul unic de supraveghere si de gestionare a crizelor nu si-a atins scopul inițial, și anume separarea stabilitatii sistemelor bancare naționale de capacitatea fiscală a statelor membre și eliminarea interdependențelor.
De asemenea, statutul de cooperare stransa pe care-l au tarile non-euro cu Uniunea Bancara inseamna puteri mai mici decât cele prevăzute de statutul de membru deplin (pe care-l dobandesc automat tarile din zona euro), iar separarea dintre banca centrală (politica monetara) și funcția de supraveghere comporta riscuri în țările din afara zonei euro.
Prin contrast, statutul de membru in Uniunea Bancara ofera oportunitatea de a face parte dintr-un mecanism european uniform, o baza de analiza mai larga si in final “munitia” de 55 de miliarde de euro disponibila pentru administrarea crizelor in comparatie cu contributiile care vin doar de la sistemul bancar autohton.
In raport se mentioneaza ca in octombrie 2013 in banca centrala a Ungariei a fost integrat un sistem de supraveghere unic, iar pana la finalul lui 2014 va fi finalizat un sistem institutional privind un mecanism de rezolutie local. In consecinta, pana la lansarea efectiva a Uniunii Bancare si inceperea platilor in Fondul de rezolutie, in 2016, este rezonabil ca decizia de aderare a Ungariei la Uniunea Bancara sa fie pusa in asteptare, putand fi ulterior revizuita, in functie de mai multi factori, inclusiv de decizia altor state, in special Polonia.
De ce vrea BNR in Uniunea Bancara
Banca Nationala a Romaniei este insa de alta parere. Intr-o prezentare recenta a prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, se arata ca “aderarea României la Uniunea Bancară înainte de momentul adoptării euro reprezintă o opţiune preferabilă”.
Totusi, din cate se poate observa si din calendarul estimativ privind intrarea efectiva in mecanismele europene de supraveghere si rezolutie, nu este vorba de o aderare "imediata", ci mai degraba de una pe termen mediu, o intrare efectiva in Uniunea Bancara urmand a fi aprobata abia la finalul lui 2016, asadar peste 2 ani.

Calendar estimativ de aderare a Romaniei la MUS/MUR

Iata cateva argumente in acest sens aduse de Georgescu:

- Deciziile la nivelul MUS se vor reflecta oricum la nivelul sistemului bancar românesc, dată fiind prezenţa ridicată a capitalului din zona euro în structura instituţiilor de credit cu personalitate juridică română;

- Sistemul bancar autohton parcurge un proces ordonat de recalibrare a propriei activităţi, în concordanţă cu noua viziune europeană privind realizarea unei intermedieri financiare sănătoase: eliberarea bilanţului de creditele neperformante; reorientarea surselor de finanţare către economisirea internă; consolidarea premiselor relansării creditării pe fundamente şi destinaţii sănătoase, în scopul dezvoltării economice durabile

- AderareaRomâniei la Uniunea Bancară reprezintă un reper în parcursul către adoptarea monedei unice

- Consolidează stabilitatea financiară, inclusiv prin diminuarea riscului de contagiune regională şi înlăturarea unui stimulent al dezintermedieriidin partea băncilor cu capital străin

- Facilitează revenirea creditării pe o traiectorie compatibilă cu dezvoltarea durabilă a activităţii economice în tandem cu resursele economice eliberate de reformele structurale → convergenţă reală intensificată → îndeplinire sustenabilă a criteriilor de aderare la zona euro

In prezentarea lui Georgescu nu exista dezavantaje ale participarii Romaniei la Uniunea Europeana, ceea ce nu inseamna ca acestea nu exista in realitate, dupa cum am vazut din studiul Bancii Nationale a Ungariei.

EuroBăse - propagandă împotriva proprietăţii private, familiei şi comunităţilor locale

Prioritate de Dreapta



Susţine interesele big-business-ului, în detrimentul stabilităţii vieţii familiale şi a statutului de proprietar ("Avem prea mulţi proprietari imobiliari" - afirmaţie reluată constant de-a lungul anilor de propaganda oligarhiei; la fel şi-n agricultură: "prea mulţi proprietari"). Mutările dese atomizează societatea şi distrug coeziunea comunităţilor locale. Acest fenomen este încurajat în scopul diluării solidarităţii naţionale. Migraţia forţei de muncă satisface atât interesele oligarhiei din România (scutind-o de protestul şomerilor rezultaţi în urma "privatizărilor" şi a dezindustrializării la ordin UEFMI), cât şi ale oligarhiei din UE (care îşi acoperă locurile de muncă prost plătite şi cu munci necalificate, refuzate de cetăţenii proprii). În perspectiva unui eventual regim patriotic care ar iniţia scoaterea României din UE, milioanele de imigraţi economici şi familiile lor ar fi instrumentaţi împotriva acestuia ("Vă pierdeţi locurile de muncă mai bine plătite de la noi, din UE !").

Unii susţin că "pe vremea lui Ceauşescu aveau toţi casă". Dar foarte mulţi erau chiriaşi la stat, doar începând din 1990 au devenit proprietari (achitând doar o fracţiune din valoarea reală a apartamentelor sau a caselor naţionalizate), mituiţi electoral de regimul Iliescu-FSN-FDSN-PDSR. Unul din scopurile urbanizării de tip socialist (demolări şi mutarea "la bloc") era - desigur - tot distrugerea comunităţilor locale existente.

Băsescu, la Şcoala de Vară a PMP:

”Eu nu spun că nu este o prioritate din a-ţi cumpăra o casă, dar, în opinia mea, reflexul acesta pe care îl are românul să-şi cumpere casă diminuează major mobilitarea forţei de muncă în România. Uitaţi-vă în filmele americane, îi vedeţi cum îşi iau trei valize şi au plecat de acasă pentru că nu au găsit un loc de muncă bine plătit.”
”Aş vrea ca voi să nu vă educaţi în spiritul «Vreau casă!», prima dată, ci: «Vreau loc de muncă şi salariu», prima dată. Este esenţial. Dacă ai loc de muncă şi salariu poţi să-ţi faci şi casă. Cel puţin la tinereţe bine este să fii mobil din punct de vedere al opţiunilor tale pentru un loc de muncă. Pot să găsesc un loc de muncă foarte bun la Iaşi, de ce trebuie să am casă la Satu Mare şi să mă leg tot timpul de casa aia?”
”Nu vreau să vă mobilizez către ideea că un om nu are nevoie de o casă. Are nevoie, dar fiţi pragmatici, nu sentimentali. Noi am rămas cu chestiunea asta cu casa de pe vremea comuniştilor. Să avem o casă proprietate. Dar atunci era şi locul de muncă asigurat acolo unde aveai casa. Ori viaţa într-o economie liberă, într-o societate liberă, înseamnă competiţie, iar competiţia te împinge să fii mobil.”

„Moştenirea Voinea” sau deja „moştenirea Merkel”?

Prioritate de Dreapta

Ilie Şerbănescu (Jurnalul Naţional):
De când cu un nou ministru pentru buget, presa economică (atâta cât a mai rămas) a vorbit de o „moştenire Voinea”, ca un bilanţ la predare din partea fostului ministru şi ca premisă la preluare a funcţiei de către înlocuitorul său. A vorbi despre o „moştenire Voinea” este mai mult decât exagerat, căci dl Voinea, ca şi oricare altul ar fi fost în funcţia respectivă, n-a făcut ceea ce a vrut domnia sa. Mult mai pertinent este să se vorbească despre „moştenirea Boc/Ponta/Gherghina” sau, poate încă şi mai potrivit, despre „moştenirea Merkel” căci, vai, bugetul României din ultimii ani a fost integral aşezat pe indicaţiile berlinezo-bruxelleze, ale căror consecinţe au început deja să se vadă şi care vor fi luate în plin de dl Vâlcov, înlocuitorul dlui Voinea.
La învestirea acestuia, preşedintele Băsescu a avut grijă să amintească noianul de restricţii impuse de la Berlin şi Bruxelles – unele asumate în numele României chiar de domnia sa – şi în absenţa respectării cărora preşedintele consideră că România ar intra într-un periculos derapaj. Este vorba în esenţă de coborârea sistematică până spre zero a deficitului bugetar ca o garanţie a păstrării aşa-numitei „stabilităţi financiare şi economice”. A fost un obiectiv asumat şi îndeplinit integral de dl Voinea, îndeosebi pe seama sugrumării investiţiilor, cu efect dramatic pe termen mediu şi lung. Si nu cred că dl Vâlcov ar avea cum să se abată de la linia trasată, având în vedere că la Berlin este tot dna Merkel, iar la Bruxelles tot un om de-al ei. Şefii de la Bucureşti sunt cantităţi neglijabile în chestiune, admiţând prin absurd că ar nutri alte gânduri. Impunerea de la Bruxelles cu caracter general a acestei echilibrări forţate a deficitului bugetar este o demonstraţie dramatică de colonialism. După ce, decenii la rând, Vestul Europei s-a dezvoltat tocmai pe seama contribuţiei puternice a statului prin deficitul bugetar, pe baza căruia a activat prin împrumuturi de pe piaţă fonduri pentru investiţii de dinamizare a economiei, şi după ce, chiar recent, prin preluări la datoria publică, adică pe seama contribuabililor, a salvat băncile proprii ajunse la ananghie din cauza implicării în speculaţii financiare oneroase, vine acum şi interzice periferiilor, impunând deficit practic zero să dinamizeze economia proprie prin împrumuturi angajate în finanţarea bugetului. Cu alte cuvinte, noi am câştigat poziţiile, voi nu mai aveţi voie nici să vă luptaţi! A fost de ajuns că ne-am dezvoltat noi, voi puteţi rămâne în subdezvoltare! Menţinerea în subdezvoltare este misiunea unui ministru al bugetului, indiferent cum se cheamă el, într-o ţară de la periferie, cum este România! Misiune superingrată! Pentru că i se subsumează un dezastru programat!
Nu se poate spune că dl Voinea nu înţelege problemele economice. Cunoştea bine deci la ce se înhăma. Este treaba domniei sale de ce a făcut-o, dar, în măsura în care ceea ce a făcut a fost în deplină cunoştinţă de cauză, există şi o „moştenire Voinea”. Cu o contribuţie precisă la perpetuarea subdezvoltării României!

Un comentariu :

Riddick spunea...

Austeritatea PDUSL - cronologie

http://riddickro.blogspot.ro/2013/11/basescu-complicele-si-alibiul-uslpsd.html

Confesiunea “ultimului naţionalist”

Prioritate de Dreapta



Ilie Şerbănescu (Jurnalul Naţional; însă nu-l vede de-adevăratelea pe Radu Tudor - cine-i, ori îl complimentează din alte motive...):

Recent, la Antena 3 analistul Radu Tudor, care se distinge prin corectitudine şi profunzime, a avut ideea – năstruşnică pentru zilele noastre – de a aduce în dezbatere câteva din problemele care sunt în mod sistematic evitate. Sunt probleme reale, indiferent cum sunt interpretate şi dacă sunt recunoscute sau nu, legate de statutul ţării în cadrul UE şi pe plan internaţional sau de pierderea oricăror pârghii şi deci şanse de dezvoltare în condiţiile preluării complete a poziţiilor strategice în economie de către capitalul străin, care, în natura însăşi a rânduielilor capitaliste, a venit în România pentru profit şi nu pentru altceva, oricum nu pentru a dezvolta această ţară, căci nu e treaba lui! Încă şi mai năstruşnic, dl Radu Tudor l-a avut ca interlocutor pentru discutarea unor asemenea probleme pe subsemnatul. Emisiunea a fost difuzată având permanent pe ecran în bandă de culoare atenţionarea: “Ilie Şerbănescu, ultimul naţionalist economic”. Caracterizarea nu-mi aparţine, dar mă onorează! În condiţiile în care se derulează lucrurile în România, mă simt chiar mândru de o asemenea anatemă, dacă vreunii sau alţii o consideră astfel. Că însă aş fi “ultimul naţionalist” este o problemă în sine, căreia merită să i se acorde câteva cuvinte.
În esenţă, dacă aş fi “ultimul naţionalist” din România ar fi o tragedie, una mai mare decât cea prin care trece în prezent această ţară. Ar însemna că absolut toţi ceilalţi naţionalişti au murit deja şi că, odată cu dispariţia obiectivă a subsemnatului, care şi aşa face de peste 72 de ani umbră pământului, naţionalismul în România se va fi stins. O tragedie, nu pentru că ar pleca în negura istoriei o poziţionare economică, politică şi societală despre care nu poate spune nimeni deocamdată dacă i-a venit sau nu sfârşitul, ci pentru că, după cum se vede de la o poştă, a rămas singura din păcate care îndrăzneşte să pună pe masă realitatea, aşa cum este! Realitate despre care trădătorilor de neam şi ţară nici prin gând nu le trece să vorbească, pentru a putea ei să se înfrupte din fărâmiturile lăsate de stăpânii lor străini. Nu-i deranjează nici chiar că străinii îi folosesc ca pe nişte vasali! Dându-se “europenişti” şi “euroatlantişti”, aceştia încearcă să arunce stigmatul naţionalismului asupra celor ce articulează adevărurile, dar cred că este clar şi pentru Grivei că ignorarea şi dizgraţia cu care sunt trataţi naţionaliştii nu înseamnă câtuşi de puţin că lucrurile despre care aceştia vorbesc nu există!

Oameni buni, dezaburiţi ecranele tabletelor cărora aţi ales să vă aserviţi minţile şi priviţi cu proprii ochi realitatea pe care o trăiţi: a trecut vremea când străinii şi vasalii lor români băgau mâna direct în resursele ţării şi activele statului (nu din alt motiv, ci doar pentru că acestea s-au terminat) şi vor trece la gâtuirea voastră spre a putea huzuri în continuare. Până acum s-au înfruptat din munca voastră din trecut şi nu s-a simţit prea tare, de acum încolo vă vor lua de la gură, din munca voastră curentă! V-o spune “ultimul naţionalist”!

Goarnele Sistemului reiau propaganda "necesităţii" spionării cetăţenilor

Prioritate de Dreapta

De remarcat coincidenţa poziţiilor - media băsistă trage pentru interesele guvernului Ponta ("Curtea Constituțională a ignorat avertismentele SRI. România, teren liber pentru terorism"). Ca de obicei, chestiunea va fi pasată după alegeri. Eu nu-mi dau seama cum de-a reuşit CCR să dea o decizie corectă pe acest subiect, va fi nevoie de multă imaginaţie pentru a o scurtcircuita (este precedent, "lucru judecat").

În ciuda avertismentelor lansate de autoritățile române privitoare la pericolul pe care îl reprezintă unii utilizatori ai cartelelor pre- pay, CCR a stabilit că organele judiciare și cele cu atribuții în domeniul siguranței naționale nu mai au acces și nu mai pot utiliza datele obținute și stocate în baza Legii „Big Brother”. Fapt de o gravitate ieșită din comun: începând de ieri, România a devenit, legal, un teritoriu pe care teroriștii pot acționa fără să poată fi verificați. În ciuda avertismentelor lansate de Serviciul Român de Informații (SRI), Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei luate pe data de 8 iulie prin care a declarat neconstituțională Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”.

George Maior a adăugat că, prin adoptarea unei legi care reglementează utilizarea cartelelor preplătite, viața privată a cetățenilor este, în fapt, mai bine protejată. „Se minte direct și rudimentar atunci când se afirmă nonșalant că înregistrarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele pre-pay încalcă drepturile omului. Dimpotrivă, eu cred că acestea sunt profund afectate prin anonimizare,” a adăugat oficialul SRI.

6 comentarii :

Riddick spunea...

CCR n-a mers până la capăt - trebuia să ceară distrugerea înregistrărilor deja existente. Nu ! Vine cu şopârla "nu mai au acces și nu mai pot utiliza datele obținute și stocate în baza acestei legi, până la adoptarea de către Parlament a unui nou act normativ privind reținerea datelor", ceea ce indică o decizie CCR contrară la acea viitoare lege. Implicit, dacă trec mai mult de şase luni şi nu apare altă lege, înregistrari LEGALE n-ar mai trebui să existe în vreo bază de date a operatorilor de telecomunicaţii.

septembrie 05, 2014

Riddick spunea...

Sau nu cumva înregistrările merg înainte, fiind reglementate de altă lege ?! Partea cu "oprirea accesului" e comică: cine are garanţia că serviciile respectă legea ?

septembrie 05, 2014

Riddick spunea...

Cred că este cât se poate de clar că se stochează şi datele de navigare pe Internet sau Facebook, dacă navigarea se face prin telefon mobil. Chiar dacă legea poate că nu menţionează clar acest aspect. La fel şi pentru modemurile wireless.

septembrie 05, 2014

Vlad spunea...

Salut, am vazut asta, ca food for thought: http://foaienationala.ro/cine-sunt-oamenii-din-spatele-micrii-motivaia-romnia.html si http://www.georgescucalin.ro/veniti-alaturi-de-mine/
Motivatia pentru Romania a Clubului de la Roma...

septembrie 06, 2014

Riddick spunea...

Salut !

Călin Georgescu este unul dintre organizatorii recentei vizite în România a lui Aleksandr Dughin.

septembrie 06, 2014

Riddick spunea...

http://riddickro.blogspot.ro/2014/06/clubul-de-la-roma-girat-vizita-lui.html

septembrie 06, 2014

Euro-distopia continuă, doar clownii se schimbă

Prioritate de Dreapta


Pleacă Barroso, Van Rompuy şi Ashton. După numirea lui Jean-Claude Juncker ca preşedinte al Comisiei Europene, Donald Tusk (prim-ministrul Poloniei, PPE) a fost numit preşedinte al Consiliului European. Înalt reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate este Federica Mogherini (ministrul italian de externe, PES).
Iată-l pe Tusk alături de Putin, după atentatul terorist comun de la Smolensk din 2010, când au scăpat de incomodul Lech Kaczynski şi de mulţi dintre apropiaţii acestuia. De-abia se poate abţine să nu râdă !

5 comentarii :

Riddick spunea...

http://ro.wikipedia.org/wiki/Distopie

august 31, 2014

Riddick spunea...

Katyn 2. Sensational photo of Putin and Tusk in Polish magazine

A portal Alter News published a sensational news with no less sensational photograph of Putin and Poland's Polshevist prime minister Donald Tusk, taking shortly after the Russians blasted the plane of Polish president Lech Kaczynski near a western Russian city of Smolensk on April 10, 2010.

The photo by unknown author is on the cover of a local weekly magazine. It testifies that both politicians do not look upset by the accident, which killed almost all Poland's opposition elite, critical to Russia, including several NATO generals. Rather, both look very happy that suggests that the death of Kaczynski did not break the hearts either of Putin or Tusk, writes Polish Vedomosti.

The covers reads "Prime minister Donald Tusk immediately after the tragic death of Polish president Lech Kaczynski and the Polish elite. When will we find out the truth?", was published on Facebook before the magazine was put on sale.

The publication caused an instant reaction amongst the Poles. The comments expressed the view that the death of Kaczynski and the Polish elite was the result of a joint terrorist attack of Putin and Tusk. Polish prime minister is accused of treason.

Meanwhile, according to Polish radio station Polskie Radio, families of victims of the Smolensk disaster read at a press conference in parliament on Monday their open letter addressed to the Polshevist speaker of Polish parliament, Eva Kovacs.

The letter, on behalf of Eva Kochanowski, Eva Blasik, Magdalena Merta, Malgorzata Wassermann, Zuzanna Kurtyka, Jadwiga Gosiewska, Beata Gosiewska, Izabela and Grzegorz Januszko, Jacek Swiat, Piotr Walentynowicz, and Andrzej Melak, expressed support to Antoni Macierewicz-led Parliamentary commission for investigation of causes of the Smolensk disaster, which the polshevist Kovach wants to "investigate". The letter says, in particular:

- We, representatives of the families of the victims of the Smolensk disaster, strongly object to the actions of the parliament speaker Eva Kovacs, who wants the Commission on parliamentary affairs to investigate the activities of the Parliamentary commission for investigation of causes of the Smolensk disaster. We are concerned that we were not informed about such plans, we were not invited to discussions, and our objections were not listened to.

The Smolensk Commission, chaired by the MP from the Law and Justice Party Antoni Macierewicz is the only state institution in Poland, which exposes Russian lies and fakes in the report by the government commission chaired by Jerzy Miller. The Law and Justice Party has a team of outstanding professionals, and its Commission is authorized to present their results to the general public.

Any attempt to discredit the Commission, we believe, is an attack on fundamental civil rights and the rights of the victims of the Smolensk tragedy, the letter says.

http://kavkazcenter.com/eng/content/2013/10/29/18450.shtml

august 31, 2014

Anonim spunea...

Ce-i cu astia frate ?!
Un nou nationalism si Clubul de la Roma ?!
http://activenews.ro/apare-un-nou-nationalism-gruparea-lui-calin-georgescu-si-lansat-manifestul-sustinut-de-dan-puric_1857792.html

august 31, 2014

Riddick spunea...

Nişte impostori globalişti, ca şi Capsali, Active News şi gandeste.org (care citează globalişti gen Bertrand Russell şi Jiddu Krishnamurti).

Recenta vizită a lui Aleksandr Dughin în România a fost organizată de Călin Georgescu, mason şi membru important al Clubului de la Roma. Aşadar, se poate afirma că Dughin are girul Clubului. Turcescu, HotNews şi Tismăneanu vorbesc despre "a treia Romă" (Moscova), în legătură cu o aşa-zisă întâlnire a lui Dughin cu ierarhi şi preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române, trecând sub tăcere sau menţionând ca un amănunt neimportant identitatea organizatorului (tot numele de Roma apare, deh). Scopul ? Trebuia distrasă atenţia de la colaborarea ocultă UE-Rusia, desigur.

http://riddickro.blogspot.ro/2014/07/trotkymanenii-au-dezinformat.html

În lipsa unor partide antisistem semnificative, Sistemul însuşi işi inventează propriile supape, exact ca pe vremea episoadelor Declaraţia Politică a PCR din 1964, discursul din august 1968 şi Cenaclul Flacăra ("unde se mai puteau spune anumite chestii"). Prin aceste tertipuri propagandistice regimul socialist-ceauşist se legitima ca "regim naţional".

"Naţionalismul, ideologia secolului XXI", anunţă Călin Georgescu, un aparatcik globalist care cântă fals aria naţional-patriotică. De ani de zile implicat în proiecte globaliste (Agenda 21, militantism ecologic, autorul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă...), iată-l acum dându-ne lecţii de patriotism. De asemenea, mai este preşedintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, şi a fost secretarul general al Asociaţiei Române Pentru Clubul de la Roma (ARCoR). Stranie, aşa-zisa denunţare a Noii Ordini Mondiale de către un trepăduş angrenat tocmai... în implementarea acesteia. Alţi impostori care lucrează la fel sunt Coşea şi Giurescu.

Textul are anumite părţi care descriu destul de corect evenimentele tranziţiei postcomuniste, cum ar fi agresiunea economică asupra "noilor teritorii" din Est, precum şi instrumentarea crizei ucrainene de către aceleaşi forţe. Dar a prezenta Rusia ca fiind un exemplu de urmat şi un potenţial aliat, este cu totul altceva.

Organizaţia Clubul de la Roma are viziuni despre economie şi guvernare care înseamnă orice altceva decât capitalism "clasic" şi suveranitate naţională, dar Georgescu, imperturbabil, ne indică cum trebuie să gândim interesul naţional. Şi - ce să vezi ! - nu recomandă ieşirea din UE, nici măcar în caz de eşec al unei eventuale reformări, ca ultimă soluţie.

http://riddickro.blogspot.ro/2014/05/clubul-de-la-roma-inca-un-aliat-al.html

august 31, 2014

Riddick spunea...

Globaliștii presează fuziunea Rusia-UE

http://riddickro.blogspot.ro/2012/12/convergenta-globalistii-preseaza.html

august 31, 2014