Microîntreprinderile, care nu reprezintă nici 10-15% din cifra de afaceri pe ansamblu, plătesc ca impozite în contul profiturilor realizate mai mult decât întregul capital străin care obţine pe plan real spre 70% din totalul profiturilor.Ilie Şerbănescu (Jurnalul Naţional):
Aplicând liniar rata menţionată de neplată ar rezulta că, din ceea ce ar trebui să plătească sub forma impozitului pe profit, capitalul străin nu plăteşte decât vreo 14%, iar cel românesc vreo 38%! Numai că ştim că circa o treime din firmele româneşti, reprezentând aşa-numitele microîntreprinderi, plăteşte în contul profiturilor pe care le realizează nu impozitul de 16% pe profitul declarat, ci impozitul de 3% pe încasări, unde rata de plată reală este între 90 şi 100%. Or, dacă o treime din capitalul românesc plăteşte practic integral impozite în contul profiturilor realmente obţinute, înseamnă că restul de două treimi din capitalul autohton şi în întregime capitalul străin plătesc şi mai puţin decât în proporţiile calculate anterior.
O imagine pur apocaliptică se conturează! 1) Doar vreo 2,7 mld euro se încasează la bugetul statului din impozitul pe profit, ca urmare a impunerii cu 16% a numai 16,6 mld euro din cele aproape 80 mld euro profituri reale obţinute şi care ar trebui impozitate. Peste 60 mld euro se evaporă în fiecare an înainte de impozitare, grosul prin străinătate. 2) Microîntreprinderile, care nu reprezintă nici 10-15% din cifra de afaceri pe ansamblu, plătesc ca impozite în contul profiturilor realizate mai mult decât întregul capital străin care obţine pe plan real spre 70% din totalul profiturilor. 3) Aceleaşi microîntreprinderi plătesc impozite în contul profiturilor efectiv realizate între două şi trei ori mai mult decât restul capitalului românesc. 4) Te apucă ameţelile la constatarea că, în contul impozitării profiturilor real obţinute, capitalul străin nu plăteşte 85-90% din ceea ce s-ar cuveni să plătească, iar capitalul românesc nu plăteşte 60-65% din ceea ce s-ar cuveni să plătească!
Este de tolerat o asemenea stare de lucruri? Nu! Este de schimbat? Da! Poate fi schimbată? De asemenea, da! Se vrea însă o schimbare? Nu! Aceasta este problema! Pentru o schimbare ar fi de ajuns a înlocui impozitarea propriu-zisă a profitului cu o derizorie impozitare a cifrei de afaceri (adică generalizarea impunerilor din cazul microîntreprinderilor), care nu poate fi evazionată! Ascunderea faţă de fiscalizare a profitului este posibilă pentru că păgubit este doar statul. Incercarea de ascundere faţă de fiscalizare a încasărilor nu este posibilă pentru că intră în coliziune cu interesele plătitorilor care sunt şi ei privaţi. Dacă însă nu se vizează a se schimba ceva în România şi statului român nu i se va conferi rolul de a şi face ceva pe linia dezvoltării ţării, atunci nu are rost a se întreprinde nimic în fiscalizarea profitului. Oricum, însă, impozitarea profitului în actualele condiţii trebuie desfiinţată. Si cu şi fără cele 2,7 mld euro din această impozitare, statul român este acelaşi. Mascarada trebuie să înceteze! Măcar să oficializăm jefuirea statului român şi a ţării numite încă România.
2 comentarii :
-
Simeone spunea...
-
Amerlo-DNA-ul se ocupă doar de găinarii români în timp ce conglomeratele
transnaționale jidano-anglo-saxone cu resurse umane și materiale
uriașe, rămân neatinse.
Impresia artistică; România este o țară (coruptă)...
Să vină DNA-ul!!!
https://www.youtube.com/watch?v=kVKwIeWAJHc
-
Riddick spunea...
-
Pâi, da. Nici cozile lor de topor nu sunt atinse (Băsescu, Udrea, Roman, Geoană, Ponta, Tăriceanu...).
