Václav Klaus: "Revenirea comunismului ?"

Prioritate de Dreapta

Reîntoarcerea unor elemente caracteristice ale comunismului sub forma suprareglementărilor UE:
Communism’s Comeback? 

Václav Klaus (în stânga), 1992

[...] What we really wanted 25 years ago was to avoid a non-transformation. We didn't want to give a chance to all kinds of groups which sought to preserve the status quo and/or steal the whole transformation process for the benefit of their vested interests. This influenced our position vis-à-vis all versions of gradualism, which we considered a non-reform. We did not believe that gradualism was a realisable reform strategy (in a politically free society) and we disagreed with the term "shock therapy", both as a useful reform concept and as a description of the reality of our country and elsewhere. We refused to accept the "shock therapy vs. gradualism" dilemma that is even now discussed in economic debate as meaningful alternatives. The term "shock therapy" is not an analytical term. It is a political charge used by socialists like Joseph Stiglitz.

We considered economic and political reforms to be interconnected and indivisible. To separate them à la China was, in Central and Eastern Europe, impossible. The unrealistic concept of gradualism was (and is) based on the belief in the possibility of a detailed programme of reform. It would have been, however, possible only in the absence of political freedom, which was not our case.

We knew that the transformation project had to be ours, based on our ideas and realities. We did not consider ourselves representatives of international institutions and we did not feel any reason to please them. We tried to find our own "Czech way" and to give the people a chance to be part of the game, not just passive observers.

The decisive part of the transformation process was massive, wholesale privatisation. In our case, it was based on several ideas:

- Our goal was to privatise practically all the existing state-owned firms, not just to allow the setting up of new firms on "green fields".

- Swift privatisation was considered to be the best contribution to the much-needed restructuring of inefficient state-owned firms (we did not believe in the ability of the government to restructure the firms prior to privatisation).

- Privatisation of firms in the real economy couldn't wait for the completion of bank privatisation (it had to go in parallel).

- Because of the lack of domestic capital (which did not exist in the Communist era) and because of the very limited number of serious potential foreign investors, firms had to be privatised at a low price. This idea led us to the concept of "voucher privatisation", which played an important, but not dominant, role in our country which is often misunderstood. Less than a quarter of the Czech privatisation programme was carried out by means of vouchers.

From the very beginning, we knew we had to privatise the economy we inherited as quickly as possible. We did not want to leave our shortly-to-be-privatised-firms in a pre-privatisation limbo in which they would rapidly lose their value. For that reason, we did not have any great interest in the maximisation of the proceeds of privatisation. The speed of privatisation was seen as an asset, not a liability.

At the same time, we liberalised, deregulated and desubsidised the economy radically and quickly. This liberalising tendency lasted, to our great regret, for only part of the last 25 years. Partly because of the slowing of our own reform momentum (for domestic political reasons), but mostly because of our applying to and finally entering the EU, we started a reverse process. That is why our economy is more regulated and subsidised (and harmonised and standardised) now than 10-15 years ago. The final blow came with the recent financial and economic crisis, and with the methods of its "treatment" by means of very extensive government intervention.

Our economy is now more regulated and subsidised than we imagined at the time of the collapse of the fall of Communism. We did not believe it could ever happen. It seemed to us that the masterminding of the economy from above was so discredited by the Communist experience that it could never return. We were wrong.

We also assumed that everyone understood that government failure is inevitably much bigger than any imaginable market failure, that the visible hand of the state is always much more dangerous than the invisible hand, and that vertical relations in society must be less productive (and less democratic) than horizontal relations. Again, we were wrong.

Twenty-five years ago, I warned against creating a negative expectations-reality gap because it would have undermined our reform process. I have to accept that I myself feel such a huge expectation-reality gap now. I expected to live in a much more free and democratic society and economy than is the case today.

It was caused partly by the victory of social democracy in our country and partly by the importing of the European economic system, with its overregulation, high taxation and redistribution, welfare state, and fascination with all kinds of anti-market measures, connected nowadays mostly with environmentalism, with its anti-democratic social ideology which successfully hides its real substance while pretending to care about nature, the environment and our Blue Planet. We may be oversensitive in this respect because of our long Communist experience but we see many similar phenomena, tendencies, ambitions and arguments around us today.

To allow this to happen means that we have learned nothing from history, and especially from the Communist era. It means that celebrating the end of Communism is inappropriate. It is creeping back in different forms, under different flags and slogans, without sufficient resistance from us.

Standpoint magazine, published December 14, 2014.

This is an edited text of a speech of Václav Klaus to mark "25 Years after the Berlin Wall" at an IEA/ASI event in London on November 10, 2014.

http://www.klaus.cz/clanky/3671

• Václav Klaus - texte traduse

10 comentarii :

Riddick spunea...

Mi-ar fi plăcut dacă s-ar fi referit explicit la importanţa pentru un stat a existenţei capitalului (mai ales industrial-bancar) autohton, nu doar "de adopţie".

decembrie 07, 2014

Riddick spunea...

Are unele deformaţii de tip lozincard ("să privatizăm tot-tot-tot !") pe care ar fi trebuit să şi le corecteze, în urma experienţei celor 25 de ani care au trecut.

decembrie 07, 2014

Crystal Clear spunea...

Mai este ceva care nu se discută aproape DELOC şi anume faptul că proprietatea ,inclusiv cea individuală trebuie protejată de hoţi , de către statul de drept.

Este inadmisibil să furnizezi Poliţiei video-uri luate de camera de supraveghere privind două furturi şi să-ţi vină răspuns că autorii erau minori, când pe cameră se vede că sunt adulţi..

Nu s-a făcut nimic în sensul ăsta.
Ce sa mai spunem despre proprietatea comună... a STATULUI.. Asta s-a furat cu acte în regulă

decembrie 07, 2014

Riddick spunea...

Ca şi dreptul de deţinere şi de folosire a armelor de foc letale în scop de autoapărare.

Toate chestiunile astea trebuie repetate mereu, şi mereu, şi mereu...

decembrie 07, 2014

Crystal Clear spunea...

În America proprietatea se păzeşte cu arma în mână , cu străjnicie atât de către indivizi cât şi de către Poliţia care reprezintă STATUL.

Dacă nu se face aşa rezultatul este statul de tip MAFIOT pe care-l avem noi acum .

Nu ştiu dacă peste tot există legea ca sistemul de supraveghere cu camere trebuie să fie raportat la poliţie . Nu prea-mi vine să cred.. pentru ca este un foarte bun prilej ca să te trezeşti cu hoţi trimişi de personaje care au acces la camerele montate de tine . Se numesc "guest" şi au setarea în soft.. Mai sunt si hackerii care intră.

Nu poţi avea capitalism fără stat de drept cu reglementări care să apere în mod real proprietatea.

decembrie 07, 2014

Crystal Clear spunea...

Despre realizari naţionale, firme autohtone nimeni nu pomeneşte NIMIC , de parca n-ar exista . Este pur şi simplu o modă să ridici în slăvi firmele străine.

http://adevarul.ro/locale/craiova/foto-reprezentantii-companiei-construit-trenul-electric-sf-ar-trebui-mutam-domiciliul-romania-uite-noi-1_547ff77fa0eb96501e595a35/index.html

decembrie 07, 2014

Riddick spunea...

Dreptul american are aşa-numita "doctrină a castelului" (The Castle Doctrine sau "stay your ground"): un cetăţean poate respinge cu mijloace letale un atac efectuat asupra sa sau a membrilor familiei/comunităţii de către intruşi agresivi. Am accenntuat "atac" - nu intră aici (de exemplu) împuşcarea în spate a unui hoţ care fuge, văzând că i se opune rezistenţă.

decembrie 07, 2014

Riddick spunea...

Locuinţa este "castelul" cetăţeanului, pe care are dreptul să-l apere, apărându-şi şi viaţa sa.

decembrie 07, 2014

Riddick spunea...

Pâi nici nu prea mai avem firme autohtone în marea industrie...

Nu-mi dau seama când ne vom reveni.

decembrie 07, 2014

Crystal Clear spunea...

"atac" - nu intră aici (de exemplu) împuşcarea în spate a unui hoţ care fuge, văzând că i se opune

Este foarte important de ştiut asta!

Este interesant de ştiut dacă poliţia îl mai caută pe cel care a avut tentativa de furt.


Da , iar firmele care au mai rămas în "marea industrie" au început sa intre în regres tehnologic din cauza lipsei de investiţii

decembrie 07, 2014

"Ne-ați băgat în Europa ca slugi, ca handicapați"

Prioritate de Dreapta

Art-emis ("Votul cu draci"): 
Da?! Vor acum votul nostru? Lasă că le dăm noi vot de n-or să-l poate duce. Na, vot! Na! Uite că votăm cu ăstalalt! Că dacă n-o să facă nici el mare lucru, măcar nu ne așteptăm. Poate l-or ajuta rudele lui din Germania, cu toate că am văzut noi cam cum ne ajută străinii. O să facă și el ce poate. Probabil n-o să poată prea multe, dar nici voi n-ați putut. V-ați bătut joc de noi, din ’90 încoace, ca să vă îmbogățiți voi. Ne-ați mințit că ne băgați în Europa să ne fie la fel de bine ca ălora de acolo la care ne uitam prin gard cu gura căscată. Ne-ați băgat, dar ne-ați băgat ca slugi, ca handicapați, ca țigani, ca hoți și corupți. Na, vot! Și uite așa, dracii care l-au apucat pe român au fost atât de mari că, sătul de toți și de toate a fost adus în prag de a-și da foc la casă. Și așa casa lui nu mai era de mult a lui. În ea străinii intrau și ieșeau pe unde voiau și când voiau. Unii dintre ei luau ce le plăcea din casă și plecau fără să-i întrebe nimeni de ce și cu atât mai puțin să-i oprească. Alții se instalau în dormitoare, în sufragerie, în bucătărie și îl îndemnau pe el, pe român, să se mute în altă parte dacă nu-i place noul aranjament legal din casa lui, aranjament la care el însușii consimțise cu entuziasm tâmp. De, naivitatea (ca să nu-i zic altfel) e lux mare și luxul se plătește. Politicienii l-au nenorocit pe român. Și ăștia și ăia și ăilalți, toți, cu șlehtele și cu baronii lor. Ăsta, profesorul, e mai singur, parcă. O avea sprijin de afară, de la Merkel, care, cică, l-a și decorat. Să aibă! Să ne bucurăm și noi de sprijinul cuiva, să nu mai fim ai nimănui. Să țină și cu noi cineva. Și uite așa s-a mișcat masa nehotărâților. Uite așa românii dau din când în când istoria cu cracii în sus și-i lasă pe toți cu gurile căscate. Uite așa de la plus 10% favoritul pierde alegerile cu 10%.

6 comentarii :

Riddick spunea...

Zâmbesc amar...

Ce "ăstălalt", e doar din altă facţiune a ACELEIAŞI ECHIPE !

De 25 de ani pendulăm ca handicapaţii între aceste două false alternative, nici măcar nu avem un partid naţionalist important, ce să mai zic de o majoritate de-a sa...

decembrie 06, 2014

Crystal Clear spunea...

Mai bine nu votau, decât să voteze "cu draci"

decembrie 06, 2014

Riddick spunea...

25 de ani trecuţi degeaba ! De-gea-ba ! Organizaţional, stăm mai prost decât în 1990, deşi avem "mobile", Internet, Facebook, e-mail...

decembrie 06, 2014

Crystal Clear spunea...

Manipularea maselor este foarte mare.
Internetul este controlat : Wordpres-ul ti-s sters un blog iar FB ti-a anihilat de doua ori contul...
Pâna si mie mi-au anulat pagina de FB..

Mai e puytin si o sa ne confişte calculatoarele.
Poate apare şi interdicţia de utilizare a calculatorulului, a telefonului etc..
Mai ştii încotro ne indreptăm..? ;)

decembrie 06, 2014

Riddick spunea...

Spre violenţă de masă. Măcar de-ar fi direcţionată contra cui trebuie.

decembrie 06, 2014

Crystal Clear spunea...

Da , aşa este !

decembrie 06, 2014

Postcomunismul, virajul colonial (III)

Prioritate de Dreapta

Ilie Şerbănescu (Jurnalul Naţional):
Merită remarcat că, în avântul lor colonialist, „eliberatorii economici” din Vest n-au manifestat nici urmă de răbdare, deşi nimeni nu le lua piaţa. Si au făcut un lucru similar cu tăierea propriei crăci de sub picioare. Vestul n-a folosit decât într-o mică măsură, pentru extracţia de sevă economică din Est, investiţii – ceea ce ar fi creat aici locuri de muncă, dezvoltare şi produse cărora Vestul să le ofere debuşee într-o complementaritate economică pe termen lung – ci bănci. Acestea au fost înzestrate cu bani pentru achiziţii întru acapararea pieţei bancare estice şi creditare spre crearea artificială de consum. Capitalul bancar occidental a extras profituri uriaşe într-o perioadă scurtă, dar astfel a lichidat şi bruma de economisire din Est şi potenţialul de dezvoltare pe termen lung al acestuia. Si curând Vestul însuşi, atacat şi de criza declanşată de operaţiunile de tip cazino în care se implicaseră la ele acasă aceleaşi bănci, a pus capăt finanţării Estului pentru consum şi l-a aruncat poate pentru decenii într-o lâncezeală care este exact contrară interesului vestic de a se baza pe Est în competiţia cu Asia. Cei din centrul Europei care apucaseră perioada iniţială din postcomunism, în care Vestul a folosit instrumentul clasic investiţional, s-au ales cu ceva şi au fost implicaţi în angrenajul occidental, devenind un fel de ateliere în sistemul centru-periferie. Cei din Est – în frunte cu România şi Bulgaria – aflaţi în mărginime, care au prins în plin doar perioada instrumentului bancar al expansionismului vestic, au ajuns colonii în cel mai de jos stadiu, acela de anexă de consum, cu perspective de dezvoltare complet închise. România este un exemplu copleşitor: aceeaşi subdezvoltare, aceeaşi poziţionare în coada Europei, prăbuşire la jumătate a locurilor de muncă, niciun segment de piaţă sub control autohton, nicio poziţie strategică în mâna românilor, nicio pârghie de dezvoltare la dispoziţie.
Pentru România, anii scurşi de la căderea comunismului – puţini la număr la scară istorică – au constituit perioada celei mai teribile aserviri economice de tip colonial, necunoscută vreodată prin amploare, profunzime şi viteză. Caracterul aproape excepţional derivă din faptul că această „colonializare” s-a înfăptuit fără războaie sau ocupaţii de către forţe de intervenţie străine. Cei care au bunul simţ de a nu nega statutul actual de colonie al României, deşi ezită să-l denumească aşa, dar vor să absolve de vreo vină puterile colonialiste occidentale plasează anatema doar asupra clasei politice româneşti, care n-a fost capabilă să-şi administreze şi gestioneze cum se cuvine ţara, inclusiv vânzându-o pe nimic altora. Acestora trebuie să li se spună răspicat că economia României a intrat în colimatorul forţelor colonialiste occidentale numai atunci când au decis acestea (practic de la începutul anilor 2000) şi nu când a dorit clasa politică românească şi că acţiunea de acaparare economică a României a fost declanşată şi desfăşurată bine ticluit, fără posibilităţi de opţiune, sub condiţionările admiterii ţării în NATO şi UE.
(va urma)

8 comentarii :

Crystal Clear spunea...

Articolul poate fi categorisit de unii ca fiind anticapitalist , stangist.

Este însă anticolonialist !

CUMPLIT, CUMPLIT DE ADEVĂRAT

decembrie 02, 2014

Riddick spunea...

Postcomunismul, virajul colonial (I)

Postcomunismul, virajul colonial (II)

decembrie 02, 2014

Riddick spunea...

S-a indus percepţia despre capitalism, că ar însemna numai firme străine mari. S-a distrus cercetarea, care era singura şansă de a porni o reindustrializare RO în parametri convenabili nouă.

Viitorul se arată a fi sumbru.

decembrie 02, 2014

Anonim G spunea...

Este vremea declansarii cu toata forta, daca romanii mai au asa ceva disponibil si pentru alte scopuri decit dezbinarea, a luptei de eliberare de sub jugul colonial.
In caz contrar ''perspectiva'' este DISPARITIA, cel mai probabil prin implozie generata si controlata din exterior, cu vector favorabil din interior.

decembrie 03, 2014

Crystal Clear spunea...

Totul depinde numai şi numai de noi
Nu ne ajuta nimeni decat daca stie ca va face ceva profit cu noi.

Trebuie selectati colonialistii si respinşi, rejectaţi

decembrie 03, 2014

Crystal Clear spunea...

CAPITALISM -înseamnă : câştigăm IMPREUNĂ

COLONIALISM înseamna câştigă NUMAI EI !

Este foarte uşor sa te păcăleşti dacă nu ştii să negociezi sau negociază corupţii şi trădătorii pentru tine.

decembrie 03, 2014

Anonim G spunea...

http://www.badpolitics.ro/sunteti-vanduti-cu-totul-proiectul-de-revizuire-a-constitutiei-lovitura-de-gratie-pentru-poporul-roman-analiza-comparativa-cum-arata-revizuirea-comparativ-cu-actuala-constitutie-si-cu-const/

decembrie 03, 2014

Riddick spunea...

Românii nici acum nu s-au trezit... De 25 de ani pendulăm între cele două facţiuni ale aceleiaşi clici.
N-avem reprezentanţi reali.

"Opoziţia" e complice la revizuire, am observat c-a-nceput "P.R."-ul de re-lansare a revizuirii.

Moldova – German Europe Buys Another Election in Eastern Europe

Prioritate de Dreapta


Freenations:
German Foreign Policy reports that, after national elections in Moldova (another area of traditional Russian influence, 5% Russian and 8% Ukrainian, whose 75% Moldovan population speak Rumanian) three parties – each supported and ideologically influenced by German “political foundations” – achieved a majority so that the country will move further towards takeover by the ever expanding European Union – or “German Europe” as we have long called it. Certainly the overwhelming recent German manipulations in Ukraine, Rumania and Moldova now prove it without doubt!
This comes a few weeks after neighbouring Rumania was similarly blessed by the electoral victory of a German backed political party.
The Moldovan election was seriously manipulated when one of the parties which opposed moves towards the EU and of course was NOT aided by German “support” but was pro Russian and heading for some 18% of the vote, was excluded from the election and some voting papers were excluded from the count. One political party suddenly arose from nowhere using similar logos and names to another party and taking votes from the opposition (but staying under the percentage required to get into parliament). Thus they helped the EU friendly coalition in to power!!
The three extremely well funded German Foundations are each attached to the three main German Parties – the Christian Democrats (the Konrad Adenauer Foundation) the Social Democrat Party (the Friedrich Ebert Foundation) and the Free Democratic Party (the Friedrich Naumann Foundation). They are active throughout Europe and indeed throughout the world, funded by the German State and promoting the political and economic beliefs of their respective parties. The Friedrich Naumann foundation supports a Moldovan Party which supports joining Rumania, even though only some 15 % of Moldovans support such a move.
Moldova, like other “Eastern Partnership” countries which are being tempted by EU funds (including substantial monies from the UK’s £18 billion pa EU contribution!) away from their traditional association with Russia, has received over Euro 150m since 2009 – for a tiny population of 3.5 million! Despite initial support for EU membership Moldovan support for Berlin/Brussels has now fallen by a half to only 35% while 43% want to turn to Moscow.
But the above gross manipulations of the democratic process excluded any prospect of the people’s will being reflected in the parties elected to parliament! What a taste of ‘democracy” these poor benighted eastern Europeans are getting!!
As in Ukraine the ubiquitous Oligarchs – individuals controlling vast areas of post communist privatised industries – are everywhere influencing the political process and fitting so well into the corporatist supranational power play of Washington and Berlin.
A spokeswoman for the German Greens even had the nerve to say that “The vote shows that the Moldovans want the rule of law, the removal of corruption and modernisation”. Well it is certainly European “modernity” – no respect for nationhood, contemptuous of democracy, pushing EU hegemony ever further to the East and a ruthless belief that the EU imperialist end justifies the corporatist fascist means!

Zbor deasupra României pe acordurile muzicii lui Ciprian Porumbescu

Zbor deasupra României pe acordurile muzicii lui Ciprian Porumbescu

No comment

Prioritate de Dreapta

via Bancuri noi

Sclavii în casă ai Uniunii Europene

Ţăranul Amar


House nigger / House nigga' / House negro - peiorativ: "negru de casă" (un negru faimos l-a numit astfel pe Obama, cu expresia veche)

Invectiva:

”Cioroi în casă” este un termen peiorativ, folosit pentru a compara o persoană de culoare cu un sclav în casă deținut de stăpînii de sclavi, în perioada sclaviei legale din Statele Unite ale Americii.

Termenul a fost folosit pentru prima dată într-un discurs public de Malcolm X în 1963, pentru a face distincția ”sclavilor în casă” de ”sclavii la cîmp” deținuți de stăpînii lor.

Astfel, ”sclavii în casă” erau descriși ca avînd o viață mai bună decît cealaltă categorie, a ”sclavilor la cîmp”, în schimbul compromisului pe care îl făceau prin părăsirea plantațiilor pentru a-i sluji îndeaproape pe stăpînii lor, în case, renunțînd în acest fel la lupta împotriva sclaviei și susținînd structurile de putere ale asupritorilor albi.


”Sclavii în casă” au fost acuzați că au renunțat la mîndrie, la cultura și tradițiilor lor, devenind colaboraționiști ai asupritorilor albi doar pentru a putea să beneficieze de traiul mai bun în casa stăpînilor lor, în comparație cu condițiile foarte aspre de pe plantații.

Cu atît mai blamați erau ”sclavii în casă” de cei de pe plantații cu cît, bucurîndu-se de un trai relativ mai bun în casa stăpînilor albi, servitorii începeau să se identifice cu asupritorii lor, să se creadă mai buni decît ”sclavii la cîmp”. 

Încet-încet, ”sclavii în casă” se deziceau de ceilalți sclavi, participînd și ei efectiv la asuprirea populației de culoare, ajutîndu-și stăpînii albi să mențină controlul asupra ”sclavilor la cîmp” și servind interesele asupritorilor cu un zel chiar mai mare decît al acestora. 

”Sclavii în casă” doreau să se integreze, cît mai mult posibil, în viața stăpînilor lor, adoptînd în acest scop obiceiurile albilor, limba și tradițiile asupritorilor.

Pînă în ziua de azi, termenul de ”sclav în casă” a fost perpetuat în comunitatea persoanelor de culoare din Statele Unite, pentru a descrie un individ servil, fără coloană vertebrală, gata să renunțe la mîndrie și la ceea ce îl definește și să își pupe șefii și stăpînii în fund pentru a obține minime favoruri materiale. 

Iar echivalentul modern al unui sclav în casă este spălătorul de vase care a fost pus de șefii săi să îi supervizeze pe ceilalți spălători de vase din bucătăria unui hotel sau restaurant de lux și care dă dovadă de exces de zel, făcînd viața grea colegilor săi doar pentru că, din postura de favorit al șefului, a ajuns să se creadă, la rîndul lui, șef.

Prin atitudinea lor generală, de la integrarea în UE și pînă în prezent, prin servilismul maladiv și extirparea oricărei urme de mîndrie în relația cu vesticii cei pricopsiți, în speranța că vor primi resturile de la masa celor bogați, cei mai mulți dintre români s-au dovedit a nu fi altceva decît niște sclavi în casă ai Uniunii Europene.