USL, protectorul oligarhiei şi demolatorul micului întreprinzător

Prioritate de Dreapta

Ai "afaceri imobiliare" (închirieri) ? Îţi face USL discount ! Închiriezi doar 1-2 case sau apartamente ? Plăteşti alte contribuţii la sănătate, pe lângă contribuţia pe care deja o plăteai ca salariat. Nu ţi se aplică - precum "celor cu afaceri" - raţionamentul că "nu primeşti servicii de calitate de 10 ori mai mare decât unul care obţine venituri de 10 ori mai mici".
Protejarea oligarhiei (imobiliare) şi dezvăluirea cu cinism a jecmănirii micului "chiabur imobiliar", care poate are şi serviciu, iar dublarea-triplarea "contribuţiei" la sănătate nu-i dublează-triplează şi calitatea eventualelor prestaţii de care ar beneficia (interviu cu ministrul Finanţelor):

Rep: Ajungem la comentatul caz al contributiilor pe veniturile din chirii. DC: Exista si in prezent aceasta reglementare. Si in prezent se platesc contributii la sanatate pe veniturile din chirii, cu o precizare! Si am sa va dau aici un exemplu: daca Dv sunteti salariat si obtineti si venituri din chirii, plateati contributii ca salariat. Daca nu erati salariat si aveati venituri numai din chirii, plateati contributii numai pe veniturile din chirii. Deci, reglementarea exista si pana acum.
Rep: Si ce s-a schimbat de fapt? DC: Ceea ce s-a pus in discutie este uniformizarea si extinderea bazei de impozitare, in sensul ca daca Dvs veti obtine venituri si din salarii si din chirii veti plati la total venituri cote la FNUAS, dar plafonate. De exemplu, cineva care inchiriaza 5 imobile si obtine sume foarte mari nu putem sa ii aplicam cote pe total venit pentru ca el nu primeste servicii de calitate de 10 ori mai mare decat unul care obtine venituri de 10 ori mai mici.

Riddick spunea...

S-au pus pe micile magazine care mai vând şi pâine, cică trebuie "magazin specializat".

DISPAR jumătate din magazinele care vând pâine

Micile brutării de cartier ar putea dispărea, iar pâinea va putea fi cumpărată doar din magazine specializate sau din "raionului de panificație" al magazinelor generale. Autoritățile vor astfel să reducă evaziunea fiscală, estimată până la 80% din piața pâinii.

Aproape 75.000 de „puncte de vânzare" a pâinii s-ar putea închide de la 1 ianuarie 2014, dacă nu vor respecta o serie de condiții de igienă și dacă nu vor avea case de marcat, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern iniţiat de patronatul din industria de morărit şi panificaţie. În plus, se vor înăspri și controalele.

Pâinea nu se va putea vinde decât în locuri special amenajate. Angajații marilor rețele de comerț și ai magazinelor specializate vor foloși mănușă de fiecare dată când vor lua un produs de la raft pentru a-l oferi clienților. În plus, vor avea casă de marcat dedicatp exclusiv produselor de panificație.

În România, pâinea se vinde în circa 150.000 de magazine, iar după implementarea măsurilor propuse numărul acestora se va reduce cu 50%, potrivit lui Aurel Popescu preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN). Autoritățile vor să evite astfel ca pâinea să mai fie vândută în locuri insalubre, dar și să îi oblige pe comercianți să cotizeze la buget

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/185066.html

JR Nyquist - texte traduse

Prioritate de Dreapta

ESENŢA PROPAGANDEI COMUNISTE : IDEILE OTRĂVITOARE - 19 ianuarie 2013  Este imposibil să inţelegem ce înseamnă «stânga», fără să înţelegem rolul decisiv al Partidului Comunist în acest sistem. Pentru cineva din America este dificil să scrie despre acest subiect deoarece majoritatea cititorilor americani nu sunt educaţi în spiritul istoriei şi teoriei comunismului. Ei nu cunosc tacticile comuniste, care se bazează pe folosirea unui limbaj care denaturează inţelesurile normale, aducând discursul şi gândirea politică într-o stare confuză şi buimacă. După cum au demonstrat generalii comunişti în anii 1960-1970, anumite «măsuri active» iniţiate de către Partidul Comunist al Uniunii Sovietice nu erau simple programe de dezinformare. Principala misiune era să se implementeze idei care să corupă şi să distorsioneze raţionamentul oamenilor punându-le în faţă o varietate de piste false.
9/11 şi Primăvara Arabă - 13 septembrie 2011 "Nu ştim de ce există o lipsă de carburant pentru aviaţie", spune Kremlinul. Câţiva observatori curajoşi din mass-media rusă au început să sugereze faptul că Ministerul Apărării a adunat carburantul pentru aviaţie care acum lipseşte. Ca răspuns la aceasta, Kremlinul a susţinut că deficitul s-a datorat unei defecţiuni din transporturile feroviare. (Dintr-o dată ei ştiu cauza penuriei). Şi totuşi, penuria de la  Moscova pare să se întindă mai departe, spre est, la Ekaterinburg aeroportul Koltsovo a primit doar jumătate din transportul uzual de combustibil de aviaţie. Întrebarea care apare este dacă Rusia pregăteşte un pod aerian pentru a stabiliza Siria.
Rolul perturbator al Rusiei - 2 august 2011 "Răposatul gen. Odom a crezut că Uniunea Sovietică s-a transformat în aceste entităţi diferite", a remarcat Pompowski. "Acum, statele NATO trebuie să înţeleagă acest complex nou de putere, şi trebuie să ia notă". Pericolul, a spus Pompowski, este că Rusia ar putea "deteriora şi destabiliza structurile stabilite după al doilea război mondial, care au făcut parte din sistemului de securitate al Vestului". Politica oficială rusă este de a crea o nouă "arhitectură de securitate pentru Europa". Acest lucru se traduce ca Europa fără NATO - adică Europa dominată de Rusia.
Realităţile financiare şi demografice ale NATO - 14 iunie 2011 Două treimi din membrii NATO nu au furnizat forţe pentru campania din Libia. "Sincer", a spus Gates, "mulţi dintre acei aliaţi care stau pe margine fac acest lucru nu fiindcă nu doresc să participe, ci pur şi simplu pentru că ei nu pot. Capabilităţile lor militare pur şi simplu nu există". Continuând să vorbească fără menajamente, Gates s-a referit la "cei care doresc şi sunt capabili să plătească preţul şi să ducă poverile angajamentelor alianţei, şi cei care se bucură de beneficiile statutului de membru NATO... dar nu vor să împartă riscurile şi costurile". El a spus că acest lucru este "inacceptabil". Există o "lipsă de voinţă", a spus el. După 9/11 cheltuielile NATO pentru apărare au scăzut cu aproape 15%.
Este democraţia calea spre pace ? - 28 mai 2011 Într-o carte intitulată Because They Hate, Brigitte Gabriel a scris: "... există încă americani care nu pot sau nu doresc să recunoască natura sau amploarea ameninţării prezentate de islamismul radical. Fie motivaţi de iluzii naive, sau de corectitudinea politică rigidă, ei afirmă că islamul este o religie "moderată", "tolerantă" şi "paşnică", care a fost deturnată de către "extremişti". Ei ignoră apelurile repetate la Jihad, războiul sfânt islamic, care provin de la moscheile controlate de guverne din aşa-numitele ţări islamice moderate, cum ar fi Egiptul, Pakistanul, şi Indonezia. Ei refuză să accepte că în lumea musulmană, extremismul este mainstream". Dacă Gabriel are dreptate, democraţia nu va aduce pacea în Orientul Mijlociu. Aceasta va aduce războiul. "Autorităţile religioase islamice şi liderii terorişti afirmă în mod repetat că vor distruge Statele Unite şi civilizaţia occidentală", a scris Gabriel. "Dacă nu vom lua în serios cuvintele lor, şi nu ne vom apăra, vor reuşi ...". 
Rusia şi al-Qaeda (clipuri video) - 15 aprilie 2011
Capacitate şi intenţie - 12 martie 2011 Americanilor nu le place să discute despre posibilitatea unui război nuclear. Chiar şi sub jurământ, unui oficial de rang înalt din sistemul de informaţii al Statelor Unite nu i se permite să sugereze că Rusia este o ameninţare pentru Statele Unite ale Americii. Sub administraţia prezentă, oficialii din serviciile de informaţii sunt susceptibili de a fi pedepsiţi dacă descriu cu precizie o ameninţare dinspre Rusia. Senatorul Levin ştie acest lucru, şi în timpul audierilor de joi părea uşor amuzat în legătură cu ceea ce trebuie să fi crezut că a fost auto-implozia directorului Clapper.
Noua ameninţare rusească de după prăbuşirea vechiului URSS - 30 ianuarie 2011

Aceasta a fost în Rusia formula capitalismului controlat. În acest mod, a explicat Kalashnikov, comuniştii ruşi au folosit procesul de "privatizare" pentru a se transforma într-o clasă de afacerişti care ar putea face înţelegeri cu Occidentul. "Ruşii", a spus el, "aveau nevoie să obţină statut juridic pentru companiile lor din Occident. Deci, din nou, ruşii pun Vestul într-o poziţie strategică periculoasă, din cauza Al-Qaida, din cauza noii dependenţe de gazul şi petrolul rusesc, pentru că secţiuni ale comunităţii de afaceri din Vest colaborează cu Rusia în societăţi comerciale; şi acest lucru îi va permite Moscovei să îşi extindă eforturile sale militar-politice pe tot globul. Rusia de astazi are resurse la care putea doar să viseze în timpul Războiului Rece. Ei nu au nevoie să spioneze British Petroleum, deoarece acum lucrează împreună cu British Petroleum. Acelaşi lucru este valabil pentru mass-media, finanţele occidentale, etc, etc. Domeniul culegerii de informaţii s-a schimbat, şi tactici diferite sunt utilizate acum. Deci, natura spionajului s-a schimbat. Nu este mai slab decât inainte, ci chiar şi mai intens". Acesta este modul în care o nouă ameninţare apare după ameninţarea cea veche. Pentru a-l cita pe maiorul KGB  Anatoli Golitsyn, este vorba despre "minciuni noi în locul celor vechi".

Originile unui stat criminal - 8 ianuarie 2011  Deci, sistemul sovietic, şi sistemul de astăzi din Rusia, este construit pentru mobilizare totală. Cerinţa totalitară este un aspect necesar pregătirii de război. Trebuie să mobilizeze pe toată lumea, şi să pună în joc toate resursele. Nu contează dacă societatea este relativ săracă. Societăţile care se bazează pe libertate nu pot mobiliza cu uşurinţă pe toată lumea. O astfel de societate este lentă în reacţii, ori în a deveni o formaţiune militară. Burghezia din ţările occidentale investeşte în consum. În Rusia, standardul de viaţă scăzut este intenţionat, fiindcă toate resursele sunt rezervate pentru uzul militar, ceva nemaiauzit în ţări precum America sau Canada. Deşi aceste ţări sunt mai bogate decât ţări totalitare ca Rusia sau China, ele nu pot pune resursele lor imediat în uz militar.
Icky Leaks - 4 decembrie 2010 Din telegramele "scurse" aflăm, deasemenea, că dictatorul Rusiei, Vladimir Putin, ar putea să nu deţină personal controlul. Aflăm, deasemenea, cum crima organizată din Rusia, care operează sub ocrotirea  serviciilor de informaţii si de securitate ale Rusiei, a pătruns în sectoare strategice ale economiei globale. Scopul acestei manevre nu este explicat în telegrame, dar putem presupune că analiştii din Europa şi din Statele Unite au tras concluzii, care sunt inaccesibile publicului larg.
Douăzeci de ani după căderea comunismului - 30 noiembrie 2010 Problema acum este că autorităţile germane şi instituţiile oficiale, responsabile în privinţa arhivelor, sunt extrem de reticente în a vedea legăturile între Germania de Est şi Uniunea Sovietică. Am vorbit cu cineva într-o funcţie de vârf de la arhivele privind KGB şi Stasi. Cele mai multe dintre documentele produse de Stasi au o ştampilă care arată că au fost transmise "prietenilor" sovietici. Acum, cercetătorii germani nu încearcă în mod serios ca să urmărească în continuare ce informaţie a fost utilizată, şi în ce scop... sau ce instrucţiuni sovietice au fost urmate într-o operaţiune sau alta. Ei nu doresc să preseze Moscova pentru răspunsuri. Ei nu doresc să supere Moscova.
Viitorul Europei - 20 noiembrie 2010 Rusia spera că unificarea Germaniei în 1990 ar fi putut duce la destrămarea NATO. Înşelată în aşteptări atunci când acest lucru nu s-a întâmplat, un alt front a fost activat. Potrivit lui Kalashnikov, Moscova "l-a angajat" pe Saddam Hussein să invadeze Kuweitul, să ademenească Occidentul într-o capcană strategică în timp ce s-ar face ea însăşi partenerul indispensabil al Occidentului. Odată ce Occidentul a intervenit decisiv în problemele din Orientul Mijlociu, a fost doar o chestiune de timp înainte ca provocarea din 9/11 să denatureze în mod extrem priorităţile strategice occidentale. Aici străluceşte războiul asimetric, spune Kalashnikov. Occidentul este acum implicat într-un conflict descris de un general britanic important drept "unwinnable". Deci, Occidentul trece la apărarea strategică în timp ce solicită Rusiei sprijin. "Şi asta", spune Kalashnikov, "va fi poziţia Occidentului pentru următorii 30 de ani!" 
   Strategii şi contrastrategii - 14 ianuarie 2010 Michael Bakowski a explicat, foarte pe scurt,  ipoteza sa asupra modului în care  "faza finală" extinsă, a strategiei sovietice pe termen lung ( 'Soviet long range deception strategy' ) este desfăşurată în Europa de Est de către "al treilea eşalon" de lideri sovietici, inclusiv figuri precum Iuşcenko, Saakaşvili, şi Putin. Din cauza decrepitudinii inevitabile a politicienilor vechi, cum ar fi Elţin şi Walesa, Bakowski crede că Kremlinul a fost obligat să implementeze politici noi, pornind o nouă rundă de înşelăciuni ( deceptions ). Acest lucru a fost necesar, deoarece strategia pe termen lung nu a reuşit să spargă NATO prin detaşarea Germaniei, în timp util, astfel încât "faza finală" a strategiei a intrat în prelungiri.

• site JR Nyquist (A Website for Patriots Who Think)

• postările cu eticheta "JR Nyquist"

Succesul Islandei sau de ce nu a fost mediatizata revolutia pasnica a Islandezilor !

Ce simplu poate fi !

Degeaba încearcă PDL (cică...) să scape de gunoaie, dacă nu iese din cloaca PPE...

Prioritate de Dreapta

Ceea ce putem vedea însă cu claritate este că liberal-democrații nu își identifică resursele necesare pentru a-l apuca pe ingratul Traian Băsescu de brăcinar și a-l arunca de-a azvârlita din partidul care l-a făcut președinte. În loc să se lepede în fața românilor de Băsescu, măcar în ceasul al unsprezecelea, vedem cum PDL preferă să-l atace în efigie.

Obiectiv.info:

Degeaba o alungă pe Udrea, PDL nu scapă de Băsescu

Liberal-democrații nu își identifică resursele necesare pentru a-l apuca pe ingratul Traian Băsescu de brăcinar și a-l arunca de-a azvârlita din partidul care l-a făcut președinte.

Pentru liberal-democrați, atâția câți au mai rămas sub steagul de luptă cam jumulit al PDL, au început să se limpezească apele. Cel puțin la nivelul conducerii partidului pare să se fi clarificat opinia că pe măsură ce timpul trece și sorocul europarlamentarelor se apropie, liberal-democraților li se apropie funia de par și dacă nu vor să mai fie dați odată în jujău de populație, electoral vorbind, se impune luarea unor măsuri dure, cum ar fi detașarea de urgență de locomotiva prezidențială, ce gâfâie tot mai obosit la deal și amenință s-o ia în curând invers, la vale.

Deși rolul curajosului de serviciu îl joacă acum Preda, în spatele deciziilor sale pare să fie tot gândirea prudentă a lui Blaga, care mai speră că se poate achita de această sarcină ingrată fără să se murdărească prea tare. În consecință, acolo unde unii sperau să vadă o replică oricât de întârziată la sumedenia de acuze și mojicii trântite fără mari menajamente de Traian Băsescu în ciorba partenerilor de odinioară, o delimitare chirurgicală chiar și fără anestezie de tot ce înseamnă Traian Băsescu se va lăsa în continuare așteptată.

Cei care mai dădeau șanse acestui partid privesc din ce în ce mai sceptici la spectacolul dezolant care începuse atât de promițător cu câteva zile în urmă, când liberal-democrații au îmbrâncit literalmente PMP pentru a scăpa din îmbrățișarea pe cât de nesinceră pe atât de mortală a formațiunii parazite. Ce ar fi trebuit să facă în continuarea acelui gest politic, este ușor de intuit. Vorba veche din popor spune că o greșeală mărturisită e pe jumătate iertată. Cred că PDL ar fi obținut un relevant și nesperat procent electoral dacă ar fi avut puterea să iasă imediat în fața națiunii și să admită greșeala Băsescu, urmată de o analiză pe cât de dureroasă pe atât de necesară pentru liberal-democrați.

O astfel de declarație venită din partea celor pe care Băsescu îi numea recent printre dinți și cu nedisimulat dispreț ”niște feseniști”, i-ar fi grăbit cu siguranță președintelui decesul politic și pentru acest lucru PDL ar fi devenit măcar o idee mai demn de atenția electoratului, ca o formațiune care nu numai că s-a maturizat suficient pentru a-și recunoaște erorile, oricât de mari, dar care încearcă să rectifice greșelile de care s-a făcut responsabil. Pentru aceasta ar fi fost nevoie fatalmente de un om mult mai hotărât și mai înfipt decât se dovedește a fi Vasile Blaga. Acesta este un om politic, ne place sau nu, capabil, dar bun pe timp de pace. Îi lipsește nervul și lovitura reflexă din rever pe care numai un orgoliu rănit ți-o poate da.

Din două, una. Fie în vinele lui Vasile Blaga nu curge un sânge atât de iute și în acest caz PDL trebuie să facă de urgență o rocadă la vârf, poate chiar cu Preda, fie este adevărat ceea ce gurile rele afirmă de ani de zile... şi anume că Traian Băsescu s-a înconjurat de-a lungul anilor numai de oameni dotați cu zgărzi solide, sub forma unor dosare ținute sub cheie. Nu putem ști cât adevăr se ascunde în spatele unor astfel de speculații prin care se încearcă justificarea deferenței umilitoare cu care majoritatea liberal-democraților îndură insultele de la palat. Ceea ce putem vedea însă cu claritate este că liberal-democrații nu își identifică resursele necesare pentru a-l apuca pe ingratul Traian Băsescu de brăcinar și a-l arunca de-a azvârlita din partidul care l-a făcut președinte. În loc să se lepede în fața românilor de Băsescu, măcar în ceasul al unsprezecelea, vedem cum PDL preferă să-l atace în efigie. Incapabili de o confruntare lămuritoare, liberal-democrații preferă s-o alunge din partid prin vocea celui mai curajos dintre ei pe Elena Udrea, simbolul Cotroceniului în PDL. Nu e puțin, dar nu e nici suficient. Este ca și cum, în loc să facă dreptate, s-ar mulțumi să alunge sosia dictatorului.

Marcu Stefan -personaj asa zis "conservator " care face propaganda pe FACEBOOK

Spicuri din comentariile facute de Marcu Stefan pe care le-a sters ulterior.

Aplica exact Regulile de la tehnicile de manipulare 

L-am blocat pentru ca un astfel de personaj nu se poate numi "conservator"

Marcu Stefan 5 August 12:21
Superrrrrr!Iar vocabularul vostru de Ferentari si critica ieftina ca si voi e elevata in retardul pe care sever il manifestati?Specimene demne de paleolitic sunteti voi,pui de catea avortai ce sunteti!
Marcu Stefan 13:03 (2 hours ago)
Marcu Stefan commented on Prioritate de Dreapta's post in România conservatoare
Marcu Stefan
Marcu Stefan 5 August 13:03
Diversionista ieftina,mult sub nivelul pietii...cu o retorica demna de mila precum si postaca!!!

Marcu Stefan 5 August 13:04
Sarmana vietate fara coloan vertebrala rezid a societatii din care din pacate face parte!

Marcu Stefan 5 August 13:05
hahaha esti dusa cu pluta individoooooooooooo!!!Dintr-un ospiciu postezi?

Marcu Stefan 5 August 13:09
Tu esti sanatoasa la cap?...sa sti ca inca ai sanse sa te tratezi,micuta puicuta de avicola!!!

Marcu Stefan 5 August 13:13
Regula nr 1:Esti dobitoaca,celelate N reguli se subordoneaza primei reguli...hahaha senilooooooooooooo!!!

Marcu Stefan 5 August 13:14
hahaha dar tu chiar esti nebuna...dar intr-adevaratul sens al cuvantului...deja m-ai bine dispus contzopisto!

Marcu Stefan 5 August 13:16
Hahahahahaha Doamne ia-o strange-i neamul ca ea nu vrea sa fie asa.....sonatoooooooooooooooo!!!

 

  https://www.facebook.com/groups/conservamromania/permalink/10151855753953833/

 

 

Ponta&Băsescu au primit directivă de la Paris&Berlin

Prioritate de Dreapta


La sfârşitul lunii iulie, ministrul de externe al Germaniei (Guido Westerwelle) şi cel al Franţei (Laurent Fabius) au lansat o listă de propuneri privind "securitatea europeană", în întâmpinarea importantului Consiliu European (pe teme de securitate europeană) din luna decembrie 2013. Ele apar sub forma unei scrisori comune adresată Înaltului Reprezentant al UE pentru probleme de politică externă şi politica de securitate, Catherine Ashton. Partea cu propunerile propriu-zise a fost înaintată şi celorlalţi miniştri de externe din statele UE.
Despre propuneri s-au făcut diverse referiri în media, dar nu au fost publicate integral. Ca şi în cazul "Declaraţiei de la Mallorca", semnată cu câteva zile mai înainte de Grupul pentru Viitorul Europei (11 state UE), dar şi de alte cinci state UE, printre care şi România.
Propunerile sunt aproape radicale, forţând un pas decisiv către aşa-zisa "Armată Europeană" şi către subminarea NATO, dar şi către mult-discutata revizuire a tratatelor UE, prevăzută a avea loc după alegerile europarlamentare. În text apare adăugată, pe lângă expresia "clasică" folosită la întâlnirea Blair-Chirac de la Saint-Malo (din 1998), "capacitate de acțiune autonomă" (adică, în afara NATO), expresia "şi a unui proces de luare a deciziilor autonom" (faţă de NATO, şi de guvernele naţionale, desigur !). Mă întreb, în acest context, dacă amânarea revizuirii Constituţiei nu are şi scopul de a prinde în amendamentele de revizuire anumite chestiuni care ar decurge din revizuirea tratatelor UE. Desigur - în direcţia destatalizării.

*   *   *

Partea introductivă a scrisorii comune franco-germane (link):

"Stimată Doamnă Înalt Reprezentant,

În lumea de astăzi, aflată în schimbare, cu noi centre de putere și cu o creştere a amenințărilor de securitate asimetrice, cum ar fi securitatea cibernetică sau terorismul, Uniunea Europeană este chemată să-și asume o responsabilitate sporită pentru pacea și securitatea internațională, în scopul de a garanta siguranța cetățenilor săi și promovarea intereselor sale strategice și a valorilor.

Evoluțiile recente au arătat necesitatea unui angajament susținut și cuprinzător al UE în regiunile de interes special, cum ar fi regiunea Sahel, Cornul Africii sau Afganistan. Apreciem, de asemenea, implicarea dumneavoastră personală în finalizarea cu succes a unui acord privind Kosovo, unde UE ar putea prelua, în cele din urmă, responsabilități de securitate sporite.

Pe fondul restricțiilor financiare și cu un mediu de securitate mai dificil, în anii următori trebuie să examinăm cu atenție modul în care banii contribuabililor pot fi cel mai bine utilizaţi pentru satisfacerea nevoilor noastre de securitate. Trebuie să căutăm metode inovatoare pentru utilizarea resurselor noastre limitate, cu maximum de beneficii, consolidând în continuare Uniunea Europeană şi Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), ca un pilon fundamental al proiectului european.

Consiliul European din decembrie 2013 reprezintă o oportunitate majoră de a realiza acest lucru. Franța și Germania s-au angajat să facă din Consiliul European un succes, cu rezultate tangibile. În acest spirit, așteptăm cu nerăbdare reuniunile informale ale miniștrilor apărării și de externe de la începutul lunii septembrie, şi ar trebui să profităm pe deplin de toate reuniunile relevante din această toamnă, mai ales de ședința comună a miniștrilor de externe și ai apărării din noiembrie. Propriile rapoarte (privind PSAC și funcționarea SEAE) și Comunicarea Comisiei Europene privind Industriile și Piețele de Apărare va constitui baza pentru aceste discuții.

În plus, Franța și Germania ar dori să prezinte idei comune, care vor fi în continuare elaborate în următoarele săptămâni, pentru a contribui la discuția cu privire la orientarea viitoare a politicii de securitate și apărare a UE. Vă rugăm sa accesaţi documentul atașat, care prezintă punctul nostru de vedere cu privire la fiecare grup de măsuri din mandatul adoptat de Consiliul European în decembrie 2012. Considerăm toate cele trei grupuri de măsuri (eficacitatea, vizibilitatea și impactul PSAC, aspectele capabilităţii, pieţei și industriilor) a fi la fel de importante.

Franța și Germania sunt încrezătoare că deciziile îndrăznețe pe care Consiliul le va adopta în luna decembrie vor contribui la dezvoltarea în continuare a PSAC, ca un element esențial al abordării cuprinzătoare a UE faţă de provocările de securitate, și vor lansa un proces ghidat de obiective de viitor ambițioase, dar realiste.

Oferim exemplare ale acestei scrisori şi colegilor noștri."

*    *    *

Propunerile franco-germane (link):

23.07.2013

În vederea pregătirii Consiliului European pe probleme de Securitate și Apărare din decembrie, Franța și Germania înaintează următoarele propuneri:

Primul grup de măsuri: Sporirea eficienței, vizibilității și impactului PSAC

Consolidarea politicii UE de a sprijinire a partenerilor
Angajamentul actual al UE în gestionarea crizelor arată că trebuie să identificăm metode și mijloace pentru a permite partenerilor și organizațiilor regionale prevenirea mai eficientă, gestionarea și/sau rezolvarea crizelor. În acest scop, propunem o inițiativă care vizează consolidarea structurilor din cadrul organizațiilor regionale și din țările partenere. Programele existente, cele bilaterale și cele realizate în comun, de formare și echipare, ar trebui să fie coordonate prin schimb de informații și prin stabilirea, de exemplu, a unui mecanism permanent de mediere la nivel european. Consiliul European ar trebui să discute inițiativa cu scopul de a identifica o zonă regională sau sectorială pentru implementarea sa, ca o chestiune de prioritate.

Finalizarea Strategiei de Securitate Maritimă a Uniunii Europene (EUMSS)
Strategia maritimă a UE este o parte integrantă din problematica mai amplă a securităţii și economiei UE și a statelor membre. Actualele și viitoarele riscuri perturbatoare din domeniul maritim necesită o strategie integrată, coerentă și trans-sectorial de securitate maritimă europeană, care să identifice interesele maritime strategice ale UE, să definească riscurile și amenințările și să prezinte reacţia UE care să protejeze interesele sale strategice. Consiliul European ar trebui să acorde prioritate acestei sarcini, în vederea dezvoltării unui implementări a sinergiilor organizaţionale ale EUMSS între politicile actuale ale UE, și profitând de instrumentele post-Lisabona.

Optimizarea condițiilor de desfășurare a Grupurilor Tactice de Luptă ale UE
Grupurile tactice de luptă ale UE pot juca un rol important în reacţia rapidă la crize a UE. În plus, ele contribuie la creșterea interoperabilității și a coeziunii politice dintre statele membre ale UE și rămâne un vehicul pentru transformarea forțelor armate ale statelor membre. Ținând cont de realitățile post-Lisabona, trebuie să îmbunătățim disponibilitatea, interoperabilitatea și eficacitatea operațională ale acestui instrument, în special prin dezvoltarea unei planificări avansate pe scenariile cele mai probabile în care ar putea fi necesară utilizarea unui grup tactic, pregătirea și exersarea GTL ale UE pentru cele mai vitale şi mai probabile misiuni. În acest sens, Consiliul European ar trebui să decidă adaptarea planificării tactice pentru a include întreaga gamă de misiuni de tip Petersberg. Aceasta ar trebui să includă o abordare mai flexibilă în cadrul actualului Nivel de Ambiție [Level of Ambition] prin, de exemplu, adăugarea de elemente de Training & Advisory [instruire şi consiliere], precum și luând în considerare opțiuni de finanțare comună. Abordarea integrată la nivel european a securităţii, a managementului securității frontierelor și a gestionării frontierelor este o problemă-cheie nu numai pentru securitatea regională, ci și pentru securitatea UE. Trebuie să asiguram o utilizare a instrumentelor UE mai bine coordonată, mai flexibilă și mai eficientă, spre a se consolida capabilităţile partenerilor de a asigura securitatea și gestionarea frontierelor (în special misiunile PSAC, Instrumentul pentru Stabilitate, FRONTEX, IEVP - Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat, FED - Fondul European pentru Dezvoltare).

Creșterea eficienței și a capacităţii de reacție a PSAC
UE trebuie să ofere un răspuns rapid și eficient la apariţia unei crize. În acest sens, trebuie să îmbunătățim planificarea, finanțarea, desfășurarea și gestionarea misiunilor civile și a operațiunilor [militare] PSAC. Procedurile financiare trebuie să fie adaptate pentru a spori capacitatea de reacție a PSAC și a facilita desfășurarea rapidă. Cei 27 au prezentat propuneri în acest sens; ar trebui să se urmărească, de asemenea, o coerență financiară mai mare a tuturor acțiunilor UE dintr-un anumit teatru, în scopul de a asigura o mai bună responsabilitate.

DDR (Dezarmare, Demobilizare și Reinserție)
Cu un număr tot mai mare de conflicte, dezarmarea, demobilizarea și reinserţia (DDR) sunt o parte esențială a gestionării crizelor. PSAC trebuie să se concentreze din ce în ce mai mult pe DDR în cadrul Comprehensive Approach [Abordării Cuprinzătoare] într-un mod mai sistematic. Prin urmare, ar trebui să se pregătească mai bine pentru colectarea, documentarea, controlul și eliminarea armelor portabile, munițiilor, explozibililor și armelor ușoare și grele, într-un cadru PSAC.

Al doilea grup de măsuri: Creșterea dezvoltării capabilităților militare

Creșterea transparenței și coerenței dezvoltării capabilităților și proceselor de planificare
Consiliul European ar trebui să confirme dorința statelor membre de a îmbunătăți schimbul de informații între ele cu privire la planificările lor de apărare. Mai mult decât atât, Consiliul European ar trebui să decidă, începând din 2014, îmbunătățirera cooperării în domeniul dezvoltării capabilităților între UE (CDM/CDP) și NATO (NDPP). Agenţia Europeană de Apărare ar trebui să joace un rol important în stimularea acestui proces.

Aplicarea și dezvoltarea Punerii în comun și Partajării [Pooling & Sharing] ca un instrument de dezvoltare multinațional al capabilității
Pe fondul constrângerilor bugetare, punerea în comun și partajarea capabilităților militare ale statelor membre este un instrument-cheie pentru asigurarea capacităţii de acțiune a Europei. Statele membre ar trebui să se angajeze să urmeze modele de succes ale cooperării, cum ar fi Comandamentul European de Transport Aerian (EATC). În acest sens, Consiliul European ar trebui să dea directiva strategică pentru capabilități militare adecvate care să facă faţă responsabilităților politicii de securitate a UE, inclusiv eventuale stimulente fiscale, cu accent pe elementele strategice, cum ar fi transportul strategic, realimentarea aer-aer, asigurarea urgențelor medicale, sau recunoașterea strategică, inclusiv sisteme de aeronave pilotate de la distanță (RPAS).

Conștientizarea situației tactico-strategice [Situational awareness] & capabilitatea de luare a deciziilor
Consiliul European ar trebui să reafirme scopul unei cuprinzătoare conștientizări a situației tactico-strategice și a unei capabilităţi de analiză, ca bază pentru o acţiune autonomă a UE şi a unui proces de luare a deciziilor autonom. În acest context, ar trebui să abordăm, de asemenea, problema capacităților de observare din spaţiu a Pământului, în scopul de a examina capabilitățile și structurile existente (inclusiv SATCEN al UE și structurile din cadrul SEAE) și recomandări cu privire la modul de a crește eficiența și sinergiile.

Securitatea cibernetică
Punerea în aplicare a Strategiei de securitate cibernetică a UE în domeniul PSAC necesită acțiuni concrete, atât din partea instituțiilor UE cât și a statelor membre. Avem nevoie urgent de dezvoltarea de opțiuni pentru o cooperare strânsă în materie de securitate cibernetică și apărare împotriva atacurilor cibernetice, inclusiv cu NATO, respectând pe deplin responsabilitățile statelor membre ale UE, în special cu privire la securitatea infrastructurii critice, în vederea modernizării capabilităților de securitate cibernetică ale UE și statelor membre.

SESAR
Este esențial ca statele membre să diminueze riscurile care decurg din punerea în aplicare a Single European Sky Traffic Management Research ["Cerul unic european"], SESAR, cât și să profite de oportunitățile pe care le oferă. AEA joacă un rol-cheie în acest sens, în special pentru a identifica impactul operațional și financiar al SESAR în domeniul aviației militare. Consiliul European ar trebui să salute activitatea deja realizată în cadrul AEA și să încurajeze statele membre și instituțiile europene să progreseze către introducerea în traficul aerian a sistemelor de aeronave pilotate de la distanță [drone].

Al treilea grup de măsuri: Consolidarea industriei de apărare din Europa

Consolidarea Pieței Interne de Apărare
Securitatea și apărarea europeană necesită o bază industrială și tehnologică a apărării în bună stare. Prin urmare, Consiliul European ar trebui să sublinieze importanța industriei europene de apărare, care ar trebui să se dezvolte în continuare în cadrul pieței interne europene de apărare, bazată pe competitivitate, inclusiv pe spiritul antreprenorial privat. În același timp, după cum a subliniat scrisoarea de intenţii care a fost transmisă în luna aprilie 2013 instituțiilor europene de către Președinția suedeză, este de o importanță strategică sublinierea caracterului distinctiv și a specificităţii pieței apărării. Aceste particularități se bazează pe necesitatea de a asigura securitatea aprovizionării, utilizarea autonomă, adaptarea și reactivitatea în operațiuni. Consiliul European ar trebui să confirme scopul sporirii accesului la piața deschisă. Cerem Comisiei să afirme implementarea și aplicarea Directivelor Apărării, și în special să renunțe la practica de compensații [offset] în cadrul UE. Ținând seama de poziţia din scrisoarea de intenții, Consiliul European ar trebui să reafirme importanța unei EDTIB [European Defence Technological and Industrial Base] puternice și competitive, în beneficiul securităţii Europei ca furnizor de securitate extern.

Standardizare și Certificare
Lecțiile învățate în urma misiunilor recente PSAC evidențiază cerința urgentă de standardizare si certificare pentru interoperabilitatea Forțelor Armate. Chestiunea este la fel de importantă pentru creșterea competitivității industriei europene de apărare. AEA și Comisia ar trebui să fie însărcinate să elaboreze o foaie de parcurs pentru elaborarea de standarde industriale de apărare, pe baza lucrărilor pregătitoare efectuate de AEA. Măsurile industriale/pentru sprijinirea IMM-urilor industriei europene de apărare joacă un rol important în inovare și în ocuparea forței de muncă în Europa. Prin urmare, Consiliul European ar trebui să încurajeze intenția Comisiei de a stimula dezvoltarea lanțurilor valorice din industria de apărare și de a oferi informații mai detaliate cu privire la programele destinate sprijinirii IMM-urilor. Consiliul European ar trebui să solicite în plus Comisiei să prezinte propuneri concrete cu privire la modul de promovare a rețelelor regionale și a grupurilor strategice, în conformitate cu o abordare orientată către piață, bazată pe competitivitate, precum și propuneri, inclusiv opțiuni financiare de sprijinire a IMM-urilor în dezvoltarea de tehnologii cu dublă utilizare.

Sinergii sporite ale Cercetării şi Dezvoltării civile şi militare
Potențialul sinergiilor civil-militare - cel mai mare se află în cercetarea civilă și militară finanțată din fonduri publice, în special pentru așa-numitele "Tehnologii generice esențiale" - nu este încă pe deplin realizat. Comisia și AEA ar trebui să fie însărcinate să lucreze la găsirea de soluții împreună cu instituțiile din industrie și cercetare, pentru a crea un cadru european care să permită și să îmbunătățească utilizarea reciprocă a rezultatelor cercetării civile și militare pentru aplicații cu dublă utilizare. Consiliul European ar trebui să solicite Comisiei Europene să facă propuneri periodice în colaborare cu AEA, pentru identificarea resurselor financiare ale UE care ar putea contribui la tehnologii cu dublă utilizare.

FMI, ca "garanţie" a perpetuării statutului de ţară-problemă

Prioritate de dreapta

Nu putem enunţa o măsură clară prin care FMI a ajutat sau a ajută sectorul privat din România. Dimpotrivă… măsurile impuse au lovit dramatic taman în sectorul de la care se aştepta mai multă competitivitate. Într-o discuţie despre competitivitate, părerea unui funcţionar public (politic) cum este dna. Lagarde nu face doi bani. Sunt sigur că dacă ar fi fost întrebată la modul concret despre una sau două măsuri clare pe care să le aplice guvernul român în acest sens am fi asistat la o suită interminabilă de elucubraţii sau de generalităţi cu iz politic.

The Epoch Times: 

Economist român: ”România nu are nevoie de FMI” (interviu)

„Paradoxal, prezenţa FMI în România este o formă de interpunere a statului în treburile economiei private. Nu putem enunţa o măsură clară prin care FMI a ajutat sau ajută sectorul privat din România. Dimpotrivă, măsurile impuse au lovit dramatic taman în sectorul de la care se aştepta mai multă competitivitate”, spune economistul Cristian Păun într-un amplu interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, mult lăudata macrostabilizare s-a produs prin creşteri semnificative de taxe şi cu o dublare a datoriei publice, fără ca vreo reformă structurală să fie dusă până la capăt măcar.

Epoch Times: De ce are nevoie România de încă un acord de împrumut cu FMI din moment ce, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, nevoia brută de finanţare va scădea puternic în următorii ani iar dependenţa ţării noastre de pieţele financiare interne şi externe a fost redusă în sensul că ne împrumutăm mai ieftin de pe pieţele internaţionale de capital pentru finanţarea deficitului bugetar?

Nu este nevoie de FMI în România, nici acum şi nici în viitorul apropiat. Această instituţie nu poate rezolva problemele pe care le are România. Nici tipul de acord pe care l-am semnat acum (sau în trecut) nu le rezolvă. Politicianul român însă are nevoie de FMI pentru că:

Fondul nu va crea locuri de muncă, FMI nu va crea exporturi suplimentare, FMI nu finanţează economia reală şi FMI nu dă niciun semnal pozitiv unor investitori ci, dimpotrivă îi sperie. Orice ţară aflată sub monitorizarea sa înseamnă că are probleme mari de guvernabilitate şi e mai bine să eviţi aceste ţări.

(1) are nevoie de un arbitru pe scena politică românească care să fie invocat în cazul unor disensiuni pe o problemă dată (deficit bugetar, inflaţie, taxe);
  Articole pe aceeaşi temă

• Andreea Paul: Noul acord cu FMI arată nerealizările Guvernului Ponta care nu are forţă şi voinţă pentru a reporni motoarele interne ale economiei

• Noul acord cu FMI: 4 miliarde de euro pe 2 ani

• Ce spune noul acord cu FMI despre economia României

• Întâlnirea PDL-FMI: discuţiile s-au axat pe sprijinirea mediului de afaceri

• Gheorghe Ialomiţianu: Românii nu au nimic de câştigat din noul acord cu FMI

• Andrea Schaechter: Guvernul continuă reformele în sănătate, energie şi transporturi

(2) are nevoie de un finanţator ieftin pentru a susţine ”artificial” stabilitatea cursului de schimb prin împrumutarea la nevoie a unor sume importante în valută de către banca centrală care să fie folosite pe piaţa valutară pentru a ”apăra” cursul de schimb în cazul unor probleme;

(3) e nevoie de cineva care să ne laude în absenţa unor realizări confirmate de evoluţia economiei (care stagnează cu încăpăţânare);

(4) e nevoie de un ţap ispăşitor în cazul în care problemele nu merg bine şi atunci se poate da vina pe el fără a pierde semnificativ din capitalul politic (el e băiatul ”rău” în timp ce politicienii sunt băieţii ”buni” pe principiul noi am vrut altfel, dar FMI nu ne-a lăsat) şi

(5) e nevoie de un ”proiect” politic pe termen scurt dus până la capăt care să poată fi folosit în campanie care să poată fi scos în faţă la următoarele alegeri: autostrăzi nu am fost în stare să facem, dar uitaţi am dus până la final cu succes un acord cu FMI. Fondul nu va crea locuri de muncă, FMI nu va crea exporturi suplimentare, FMI nu finanţează economia reală şi FMI nu dă niciun semnal pozitiv unor investitori ci, dimpotrivă îi sperie. Orice ţară aflată sub monitorizarea sa înseamnă că are probleme mari de guvernabilitate şi e mai bine să eviţi aceste ţări.

Deci, în opinia mea, cu cât scăpăm mai repede de FMI, cu atât mai bine. O altă analiză care merită făcută este aceea legată de ce s-a întâmplat ”bun” în economia românească de când a venit FMI: e suficient să analizăm câte companii s-au închis mai degrabă decât s-au deschis, câte taxe au crescut de atunci, cum a evoluat datoria publică sau cum au scăzut investiţiile străine ca să ne convingem de ”virtuţile” asistenţei FMI – o instituţie care trebuia desfiinţată încă din 1971 după prăbuşirea Sistemului de la Bretton Woods şi pe care doar ţări bananiere sau neputincioase (ca să nu spun altfel) o mai ţin în viaţă.

Cum evaluaţi mesajul şefului FMI Christine Lagarde pentru România? În afară de lauda că suntem campionii austerităţii, a adus acest statut vreun beneficiu României?

Mesajul FMI în România este unul politic şi politicianist. E similar lipitorii care nu vrea să îşi ucidă victima. Noi suntem o victimă pentru ei şi ei extrag câştiguri din prezenţa lor aici. Din neputinţa noastră de a ne guverna şi de a lua măsurile ce trebuie luate. Sunt sigur că râd de noi pe la spate şi că îşi freacă mâinile de bucurie pentru dobânda încasată (mică e drept, dar aplicată la sume de miliarde e bunicică) fără să facă mare lucru pentru noi. Nu mă aştept la altceva decât laude moderate la adresa oricărui guvern pe care îl asistă. Doar nu o să ne spună realitatea verde în faţă. Nu o să auziţi despre eşecul privatizărilor sau reformelor structurale (ne)derulate sub ochii lor. Ne-au ”macrostabilizat” prin creşteri semnificative de taxe, inflaţie semnificativă şi printr-o dublare a datoriei publice fără ca vreo reformă structurală să fie dusă până la capăt măcar. Suficient cât să fim în stare să le plătim lor dobânzi importante şi cât să le dăm banii înapoi la nevoie (care stau, cea mai mare parte a lor, fără să producă nimic altceva decât dobânzi în conturile BNR la rezervă). De la acord la acord, condiţiile impuse guvernelor s-au relaxat semnificativ şi e normal să se întâmple aşa.

Ce măsuri vedeţi necesare pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti, invocată şi de Lagarde?

Reducerea fiscalităţii ar trebui să fie prioritatea zero a oricărui guvern preocupat de sectorul privat şi de o creştere durabilă. Guvernele care cresc taxele sunt guverne slabe. Astfel de guverne sunt interesate mai degrabă de termenul scurt decât de termenul lung. Competitivitatea nu poate să vină decât de la sectorul privat. Or, acesta trebuie să fie stimulat cu orice preţ şi nu prin măsuri de tipul subvenţii sau ajutoare (mai mult sau mai puţin mascate). Cu cât libertatea economică este mai mare (incluzând aici nu doar taxele, ci şi corupţia şi birocraţia), cu atât competitivitatea va apărea mai repede. Paradoxul este că prezenţa FMI în România este o formă de interpunere a statului în treburile economiei private.

Nu putem enunţa o măsură clară prin care FMI a ajutat sau a ajută sectorul privat din România. Dimpotrivă… măsurile impuse au lovit dramatic taman în sectorul de la care se aştepta mai multă competitivitate. Într-o discuţie despre competitivitate, părerea unui funcţionar public (politic) cum este dna. Lagarde nu face doi bani. Sunt sigur că dacă ar fi fost întrebată la modul concret despre una sau două măsuri clare pe care să le aplice guvernul român în acest sens am fi asistat la o suită interminabilă de elucubraţii sau de generalităţi cu iz politic.

Cât de eficiente sunt în opinia Dvs. acordurile cu FMI dat fiind că multe dintre reformele cerute în acestea n-au fost îndeplinite iar problemele structurale au rămas aceleaşi : întreprinderi de stat care continuă să facă pierderi, să acumuleze arierate sau să facă profituri cu mult sub potenţial, iar în unele sectoare, în special în energie şi transporturi, lipsa investiţiilor este cronică?

Deloc eficiente. Reformele trebuie să se întâmple fără ca cineva din afară (care nu are nici interese directe în această probleme şi nici nu are pârghiile prin care să sancţioneze un eventual eşec) să ne oblige să le facem. Trebuie să fie ceva obligatoriu pentru clasa politică care ne cere permanent votul şi apoi cade într-o amnezie totală până la următoarele alegeri când ne vinde din nou iluzii pe pâine.

FMI mai mult încurcă şi creează un hazard moral semnificativ tocmai pentru ca aceste reforme să nu se întâmple în ritmul pe care îl dorim toţi cei care mergem la vot. FMI va acţiona ca orice politician (fiind compus tot din politicieni) şi va lua partea clasei politice şi nu partea sectorului privat. Inclusiv aşa zisa ”competenţă” în guvernare pe care o are FMI este îndoielnică în condiţiile în care peste tot în lume ei propun aceleaşi reţete de ”stabilizare” macroeconomică cu orice preţ – adică cu preţul destabilizării sectorului privat prin creşteri de taxe şi prin datorii suplimentare care trebuie plătite din taxe sau inflaţie în viitorul nu foarte îndepărtat. Mă doare sufletul când văd cum ne-am abandonat total în mâinile unor politicieni şi ale unor instituţii şi aşteptăm de la ei să ne schimbe destinul şi bunăstarea.

Cristian Păun este conferenţiar doctor la ASE Bucureşti şi preşedinte al Societăţii Române de Economie.