Întreaga societate a devenit structurată după regulile producției de masă

Prioritate de Dreapta

Românescul trebuie destigmatizat și reintrodus în circuitul mental dominant, în substanța reflexului instituțional.

SPQR ("Noua lume"):
 
 [...] Europa se află în mijlocul unui ciclu istoric care se consumă: epoca bunăstării din a doua jumătate a secolului XX, al cărei sfârșit a început cu perioada Thatcher-Reagan, se termină: statul bunăstării se prăbușește pentru a fi înlocuit de societatea supravegheată, șomaj cronic la cote nemaiîntâlnite în rândul tinerilor și deresponsabilizarea capitalului (decuplarea acestuia de interesul public). Ideologic, momentul a început odată cu lansarea „Consensului de la Washington” (1989, Kanbur), când se declanșează dubla presiune: a dereglementării (deresponsabilizării) piețelor și a „corectitudinii politice”, având ca instrumente marile organizații financiare și câteva ONG-uri foarte vocale, care militau pentru „deschiderea societății”. Cam tot atunci liderii occidentali devin prieteni cu viitoarele forțe teroriste de azi (1983, Business Insider, 2013).

Societatea intră aproape complet sub puterea banilor (deja din 1997 bursa speculativă a derivatelor financiare era de 2,5 ori mai mare decât producția mondială, The Economist 2008) - de unde excesul de calcul, obsesia „eficienței”, așa încât insul se detașează de întreprindere prin generalizarea contractului de muncă cu durată determinată, iar capitalul se detașează definitiv de societate prin practicarea profitului cu orice preț, având ca vector tranzacțiile speculative cu, paradoxal, unul dintre marile simboluri ale umanității: casa - atrasă în loteria creditului derivat.
 
Suntem, iată, în situația în care întreaga societate a devenit structurată după regulile producției de masă. Paradoxul este că, în condițiile generalizării organizării societății pe principiul eficienței financiare,  rata sărăciei a crescut (Stiglitz), iar principalul factor de stabilitate socială - pătura de mijloc, trece printr-un agresiv proces de lumpenproletalizare - baza demografică a acesteia reducându-se de aproape la jumătate în 2014 față de 1979 (The Economist, 20 sept. 2014) iar veniturile stagnând pentru ultimii 45 de ani! (The Economist, apr. 2009).
 
Depresiunea de ciclu în care ne aflăm este dată și de coincidența dintre maturizarea acestor acumulări sistemice cu ignoranța-ca-standard în rândul tinerilor: tinerii vor, dar nu știu ce. Este rețeta perfectă pentru anarhie.

Noutatea epocii este că, spre deosebire de Roma, care a fost atacată de goții care au venit de peste limes, Noua Romă bruxelleză este atacată de „goții din interior”. Europa de astăzi nu mai produce soluții, nu mai are decât noțiunea limitată de asistență socială a integrării, din simplul motiv că europenii nu mai au noțiunea de noi. Europa mai are mult până să devină o grămadă de moloz, ca Roma după invazia vizigoților din 410, dar are deja o climă de constricție spirituală, trăind sub imperiul (forța) prescriptorilor corectitudinii politice.  Ca să poți integra ceva, trebuie să știi ce ești, să ai determinanta locului. Strălucirea tehnologică, o subspecie limitată a culturii, nu este deloc suficientă pentru gândirea vremurilor. Or, după respingerea creștinismului din constructul european, Europa a rămas și fără gândirea categorială de tip kantian, odată cu prăbușirea universităților în melanjul preocupărilor minore spre tot felul de meșteșuguri „practice”. Uniunea Europeană, ca structură, este cristofobică (Weiler, apud Patapievici, 2009).  „Europa”, deci, este lipsită de cei doi piloni ai identității sale: etajul credinței și cel al cunoașterii esențiale, categorice (categoriale), căzute în desuetitudine, nepracticate nici administrativ, nici comunitar.

Iar o Europă fără adevăruri este o Europă în ... neadevăr. Cum adevărul ultim este viața ... iată că ajungem la posibilitatea masacrării unor oameni nevinovați, chiar în Europa Occidentală (Gândul, 13 nov. 2015). Pentru că o lume comodă l-a pierdut pe noi, și fără sentimentul de noi, unde îi primește pe cei de peste Mediterana? Unde? Pentru că geografia este mai întâi de toate umană (spirituală). 

Deasupra scenei. Puțin, să nu ne ia cu amețeală 

Dacă urcăm puțin dincolo de scena evenimentelor, vom ajunge la semnul sub care stau acestea: catastrofa.
Ce înseamnă catastrofa? Cu siguranță este mai mult decât erupția unui vulcan și altceva decât orice altă comoție naturală. Catastrofa are propriul ciclu și poate dura, exemplul prăbușirii Romei, și jumătate de secol. Pentru că situația catastrofală înseamnă mai mult decât tencuiala căzută și statuile prăbușite. Ea este mai întâi blocaj, „stăvilire”, cum ar spune Toynbee. Catastrofa este opusul stării de înaintare, anastrofei. Civilizațiile, ca și oamenii, lumile, în general, se deplasează. Catastrofa este un ciclu în care deplasarea se face prin dezintegrarea capacității societății de a răspunde la provocări și, în final, după un interregn caracterizat de impunerea prin forță (sic!) a unei ordini, urmează prăbușirea acesteia sub propria greutate, a silei din rândul publicurilor și, mai important, a popoarelor. Unde, prin „înaintare” nu înțelegem atât ora 14 după ora 13, telefonul mobil după telefonul fix, mașina de spălat după spălatul la râu (progresul tehnic) cât capacitatea societății, în ansamblu, de a se adapta și de a răspunde. Nu a șmecherilor, cât a societății, vag aproximată prin indicatori globali privind consumul pe cap de locuitor, coeficientul inegalității sociale (Gini), al mortalității la naștere, al sărăciei infantile, răspândirea maladiilor mizeriei sociale (tip TBC etc.), prin șomajul în rândul tinerilor etc..
Să „urcăm” ceva mai sus de indicatorii statistici. Pentru Noica, catastrofa este „momentul” - ce se întinde pe o întreagă epocă, în care determinațiile, caracteristicile individualului nu se mai întâlnesc cu cele ale generalului. Este punctul în care substanța („determinațiile”) individualului nu mai trece în determinațiile generalului.  Este momentul în care istoria încetează să mai fie un recipient care ne acumulează, răbdător faptele. Istoria începe să se reverse: sistemul a pornit să consume destinele individuale. 
Substanța lumii, din adevărul lumii, circulă prin noi, se individualizează și reclamă o întoarcere, o revenire. În limbaj popular: „dar din dar se face Rai”. Ce se întâmplă când „darul nu se mai face dar”? Apare situația despre care ne propunem să discutăm: catastrofa. Pentru că etajele ființei nu se mai încheagă, nu se mai leagă unele cu altele – determinațiile, individualul și generalul, apare criza la cele două paliere ale realului: istoria și insul. Teza multiculturalismului a „solidarității” întemeiate pe toleranță nu a produs, iată, solidaritate. Cele două lumi: vestul și ceilalți sunt mai distante ca niciodată, chiar și înlăuntrul UE. Istoria reprezintă complexul de fapte generat de acțiunile noastre, la conjuncția cu contextul natural-cosmic, prin acumulare care trece dincolo de voințele noastre particulare. Istoria este unul dintre locurile unde „găsim” generalul (mai este „adevărul” - care este transistoric, transcendental).  La un moment dat, istoria încetează să mai fie „rezervor de fapte” și prea inițiativa, dincolo de voințele individuale: sistemul din reactiv devine activ. Suntem în acel moment în care culegem roadele a ceea ce am semănat la începutul ultimului ciclu de secol XX, cel de după încheierea celui de-al doilea război mondial. 

La noi 

În Vest am putea vorbi, oarecum, de „prăbușirea Romei”, deși suntem încă departe de scara distrugerilor din secolul V din Imperiul Roman de Apus.

România este epuizată, după ultimele guvernări, de marxismul cultural care bântuie prin Europa, cel care, în numele toleranței, lichidează „spiritul de creație”. Rezultatul, nu mai Gândim Țara. 

Suntem printre cei mai inteligenți din lume (1 din 4 copii sunt supradotați, Adevărul, 13 nov.), dar nu se vede. 

Democrația a devenit un privilegiu: „au mai murit copii arși, ba chiar bebeluși, și tocmai într-un loc unde se presupune că ar fi trebuit să fie protejați ... La Maternitatea Giulești, în august 2010. Nu a ieșit nimeni în stradă atunci și nici când Ionuț Anghel a fost ucis de câini maidanezi ... în septembrie 2013. De ce? Gravitatea acestor evenimente nu este determinată doar de numărul victimelor, ci și de statutul lor: la club („Colectiv” - n.n., din 30 oct. 2015, au murit 60 de tineri - Mediafax, 30 nov. 2015, n.n.) a murit lumea bună ... O lume care nu rabdă ...”  (Cumpăna, 13 nov.)

Problema este că tinerii care s-au revoltat și au ieșit în stradă pentru demiterea guvernului Ponta (Evenimentul Zilei, 4 nov.2015) au înlocuit o gașcă cu alta, tot cu „agendă”, adevărat, ceva mai cosmopolită, dovedind că, pe cât de virulenți sunt, pe atât de manipulabili se arată (Evenimentul Zilei, 21 nov. 2015). Tineretul energetic (emoțional) și „european” nu are nici un proiect și nici lideri. Pentru a avea proiect, inclusiv european, tinerii trebuie să învețe să gândească țara, să-și „localizeze” perspectiva, să părăsească impasul oengist în care se află și să se regăsească în spiritualitatea marilor lucrări - de artă și de acțiune colectivă, clăditoare, nedistractive. Saltul din comoditatea emoției.

Înainte de „Colectiv”, „s-a dat” legea 217 din 2015, prin care statul român „interzice oamenilor să creadă” (Observator cultural, nr. 785), legitimând (!) sentințe date de „Tribunalul poporului” din 1946: trei lucruri dintr-un foc, toate apte să ducă România în deșertul  Imperiului prescriptorilor, al (supra)corectitudinii politice. Oare ce ne-ar putea spune că România de astăzi nu  are (și) legislație compatibilă cu epoca instalării comunismului? Nu e vorba de o catastrofă?

Are istoria „scopuri”? Istoria nu are nevoie decât de câteva lucruri pentru a nu ne smuci. 

Nu neapărat. Istoria nu este bătrânelul bonom, care, odată pe an, trebuie să dea cadouri copiilor. Dar fenomenul istoric se supune parțial-inteligibilei legități cauză-efect, mai exact a acumulării de cauze care, la un moment dat, va genera ceva. Acel ceva pare unora a fi „scopul istoriei”. 

Pentru că da, istoria are un circuit-scop, al cărui blocaj produce cutremur social și, în final, schimbarea ordinii sociale. „Circuitul de răcire” al istoriei, al „fricțiunii” generate de acumularea de fapte în sistem, este circulația elitelor (Pareto). În momentul în care elitele nu se mai primenesc în raport cu utilitatea lor, istoria „dă pe afară” și apar seisme. La noi, competența, componentă esențială a circulației elitelor, este înlocuită cu ideologizarea spațiului public, cu pretenții. Așa de pildă, acum este la modă să fii „tehnocrat”, chiar dacă singurul tău merit este să fii pe ștatele unor ONG-uri care au miză demantelarea ordinii tradiționale a societății românești și a statului în principiu. Circulația elitelor are propria finalitate: maturizarea elitelor așa încât sistemul ierarhiei să funcționeze după legea compensației - Eminescu („să aducă câștiguri de civilizație”) și ale personalității culturale - Gusti (fiecare ins să tindă către maximizarea propriului potențial, iar acest lucru este posibil prin însușirea celor mai înalte valori). Finalitatea acestor ultime două este situarea societății pe curba maximei sale productive: societatea va produce cât de mult poate așa încât să nu renunțe la alte lucruri, inclusiv la armonia cu natura, vecinii, propria cultură, etc.
Circuitul de răcire dimpreună cu finalitatea tocmai enunțată „se varsă” în scopul-în-fapt-al-istoriei care este comunitatea de destin istoric, care este națiunea (Rădulescu Motru).
Concret 
În România de astăzi ne mișcăm între mândria lui „știi-cine-sunt-eu?” și refuzul alăptării la sân (media europeană a alăptării exclusive la sân este de 30% în UE față de 12% în România - Adevărul, 9 septembrie 2015). Acesta este axul catastrofei noastre, două elemente ontologice: primul, mândria (care face imposibilă învățarea și exprimarea competentă), poziționare deficitară în existență, cel de-al doilea, denominează criza extraordinară a maternității. Dacă pentru problematica maternității avem statistici oficiale, pentru chestiunea mândriei, avem experiența personală. Această axă străbate, deci, trei tipuri de sincope, aproape fatale:  1. catastrofa spiritului de corp - corpurile profesionale sunt supuse unei uriașe presiuni ideologice, a unei veritabile ofensive a prescriptorilor corectitudinii politice, care dizlocă marile repere valorice. Din profesie rămâne doar ambiția unei gradații în plus la salariu, sau, în fine, alt loc de muncă, „mai bun”. Corpurile profesionale sunt principalii producători de disciplină prin competență. De pildă, când vedem tineri locotenenți tolăniți la cursurile de perfecționare înțelegem că avem o problemă cu spiritul de corp al Armatei. 2. catastrofa cognitivă - prin legea educației din 2011, s-a oprit aproape complet transferul de cunoaștere dintre profesor și asistent. Predarea, cu alte cuvinte, este în blocaj-picaj. A doua lovitură aplicată stocului de competență națională este plasarea criteriului de judecată a performanței academice în afara țării, marile proiecte și performanța devenind anexe ale prejudecăților de aiurea. Școala este orice, educația - un gest eroic. Universitățile sunt pepiniere de cadre bine dresate, educația fiind un mijloc de instituționalizare a mediocrității (principala slugă a imperiului prescriptorilor). 3. catastrofa ontologică - prin blocajul demografic. România scade, la propriu. În 2010, în majoritatea județelor din România rata sarcinilor avortate se situa între 30 și 87,5%, de trei ori peste media UE! (Johnstonarchive, Cotidianul, 23 ian 2014). Este un veritabil genocid - 22 milioane de copii nenăscuți omorâți între 1958 și 2008!, cu actori statali ca principali factori (România Liberă, 20 feb. 2011). Dar actorul este însăși mama, instituția maternității!

Tehnic 

Problemele mai sus menționate pot fi văzute și „mai tehnic”:
 1. elitele nu mai produc spațiu stilistic - stilul este principala forță de vectorizare a ordinii, spațiul stilistic fiind factor natural de ordine, prezent în substraturile societății, „stocat” în neam și în cultura universală. Blaga arată că elementele care compun spațiul stilistic „stau la rădăcina tuturor plăsmuirilor umane” (Blaga, 1985, p.409).
2. comunitatea nu se mai integrează în spațiul stilistic existent-posibil - comunitatea sărăcește, sau se dezintegrează, prin faptul că indivizii nu se mai pot realiza, nu-și mai pot urmări vocația. Fenomenul este posibil prin dereglarea mecanismului forței de muncă, a educației etc. Tinerii fac facultatea exclusiv pentru o diplomă și își găsesc locuri de muncă fără legătură cu educația sau aspirațiile lor.
3. securitatea societală devine o generalizată stare de insecuritate - nesiguranța veniturilor, sărăcia cronicizată, au făcut ca peste jumătate din forța de muncă din România să plece din țară (4 milioane, Digi24,  1 mar. 2015): cea mai mare părăsire a teritoriului național din istoria spațiului românesc - veritabilă bejenie la o scară nemaiîntâlnită. Discursul demagogic a întors problema „în favoarea sa”, arătând că, în felul acesta, „românii se întorc cu bani și competențe”, însă fenomenul trebuie asociat distrugerii economiei productive, a înghețării efectelor de relație între componentele economice - stagnarea sau renunțarea la investiții majore generatoare de locuri de muncă și calificări etc. Nu în ultimul rând, este vorba de falimentul teoriilor oengiste ale „societății deschise”, ale non-națiunii și ale statului golit de semnificația majorității.
Toate acestea pe fondul resurecției instituțiilor de forță, ca și în Vest, dacă nu chiar mai mult: „România deține cel mai mare număr de ofițeri în serviciile secrete, raportat la populație ... în România ar exista 571 de ofițeri SRI la un milion de locuitori, de șase ori mai mulți decât în cazul FBI, în timp ce în Germania și Franța raportul este de 89, respectiv 98 la un milion de locuitori.” (Gândul, 10 mar. 2011). Numai că ordinea, atunci când substituie „spiritul de creație” (Exupery) nu este decât un stadiu al acoperirii declinului, adeseori inutil, chiar și pe termen scurt.

Ce e de făcut? 

„Transformați-vă în ramuri. Transformați-vă în flori și transformați-vă în fructe. Veți fi cântăriți la cules." (Saint Exupéry, p.279)

Nu-mi dau seama când va reuși „Europa” să depășească marea confuzie dintre „stânga” și „dreapta” și, în general, impasul gândirii de sine - nu cred că în acest ciclu istoric. În consecință, Europa va mai trece prin convulsii, probabil atenuate o vreme de întărirea societății supravegheate.
 

România trebuie, însă,  să-și recupereze tinerii. Iar tinerii trebuie să-și amintească de Țară. Ei au de gândit țara. Repornirea marelui mecanism al competențelor nu este posibil fără a avea Țara în minte. Iar primul pas este alfabetizarea istorică. Pentru că cine nu este agent al istoriei devine, cum am văzut, victimă a ei. Este ceea ce Motru numea „personalitate energetică”, iar Gusti „personalitate culturală”. Cu alte cuvinte: personalități - de a avea conștiința vremurilor și de a ieși din timpul comod (de stresant - paradoxul nu-l discutăm aici) al vieții individuale. 
„Dacă o generaţiune poate avea un merit, e acela de a fi un credincios aginte al istoriei, de a purta sarcinile impuse cu necesitate de locul pe care-l ocupă în lănţuirea timpilor. Şi istoria lumii cugetă — deşi încet, însă sigur şi just: istoria omenirii e desfăşurarea cugetării lui Dumnezeu. Numai espresiunea esterioară, numai formularea cugetării ş-a faptei constituiesc meritul individului ori al generaţiunii, ideea internă a amândurora e latentă în timp, e rezultatul unui lanţ întreg de cauze, rezultatul ce atârnă mult mai puţin de voinţa celor prezinţi decât de a celor trecuţi.” (Eminescu, IX, p.99)
 
Românescul trebuie destigmatizat și reintrodus în circuitul mental dominant, în substanța reflexului instituțional.
 
Însușirea unui proiect de țară: Unirea cu Basarabia este primul. (Să vorbim de cel mai vizibil „proiect de Țară”. Dar putem pomeni de altele, din păcate, mai puțin vizibile: problema rurală, problema industrială, problema demografică, a infrastructurii, a imaginii de țară, dincolo de pomenitele: raportul dintre stat și societate, servicii și societate, chestiunea demografică și, cea mai uriașă dintre cele enunțate - problema educației).
Dar pentru toate acestea tineretul trebuie să-și găsească resursa pentru a face ascultare (tocmai de aceea, publicul zeflemitor va pierde vremea cu acest material). Ascultare în primul rând față de marea cultură universală și națională, pentru a ieși din capcana analfabetismului cultural în care se află, sub acoperirea unor abilități tehnologice mai mult sau mai puțin strălucitoare. Ascultare în a vedea cu ochii minții și de a simți marea dramă în mijlocul căreia suntem, chiar dacă, noi, personal, putem fi strălucitori și „satisfăcuți cu”: „venitul”, „viața personală” - să enunț doar câteva din opțiunile unui chestionar standard de identificare a populației investigate.

Așa că, prioritățile pentru tineri, în special, ar fi următoarele, la întâlnirea frontală (nu în gară) cu trenul istoriei:
- să-și ia istoria înapoi, pentru a căpăta conștiința martirajului întemeietor al acestui spațiu - actualele evenimente nu încep în 1990, cum credeau manifestanții proColectiv de la Sibiu; 
- să se lase integrați în marea cultură universală;
- să-și asume țara, gândind-o, în raport cu ce pot contribui ei,
- aceasta fiind singura poziție în raport cu care pot fi, cu adevărat, europeni și deci, pot judeca eficiența clasei politice și a lor înșiși.
 
În acel moment, cu ajutorul marelui energetism tineresc, societatea va deveni o comunitate de destin, iar populația acestui teritoriu va reintra în liga națiunilor, a făuritorilor de istorie, nu a victimelor acesteia.
 
Eminescu, Mihai, „Opere”, vol. IX, „Publicistică 1870-1877. Albina, Familia, Federațiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iași”, Editura Academiei Române, coord. Petru Creția, 1980,  p.489 

Exupéry, Antoine de Saint, „Citadela”, Junimea, Iași, 1977

Kanbur, Ravi, „The Co-Evolution of the Washington Consensus and the Economic Development Discourse”, draft, aug.14, 2008

Noica, Constantin, [I] Devenirea întru ființă. Încercare asupra filosofiei tradiționale. Tratat de ontologie [II] Scrisori despre logica lui Hermes, studiu introductiv Sorin Lavric, Humanitas, București, 1998

Patapievici, H.-R., „Noua Europa si vocea care lipseste: crestinismul”, în Idei in Dialog, Nr. 1 (52) / Ianuarie 2009, preluat de http://www.bisericaliege.be/2009/05/noua-europa-si-vocea-care-lipseste-crestinismul/

Stiglitz, Joseph, „Globalizarea. Speranțe și deziluzii”, București, Ed. Economică, 2005, p.33

Țuțea, Petre, „Omul. Tratat de antropologie creștină. 1. Problemele sau Cartea întrebărilor”, Ed. Timpul, Iași, 1992

Adevărul, 9 sept. 2015, „România, fruntașă la mortalitatea infantilă în Europa”, http://adevarul.ro/news/societate/romania-fruntasa-mortalitatea-infantila-europa-1_55f05603f5eaafab2c6e1bda/index.html
Adevărul, 13 nov. 2015, „România, țara copiilor supradotați. Statistica arată că 1 din 4 copiii români are coeficientul de inteligență este 130”, http://adevarul.ro/locale/galati/romania-tara-copiilor-supradotati-statistica-arata-1-4-copii-romani-coeficientul-inteligenta-130-1_564474f97d919ed50e248fea/index.html
Cumpăna. O viziune ortodoxă, 13 nov. 2015, „Noua corupție”, http://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.ro/2015/11/noua-coruptie.html?m=1 
Cotidianul, 23 ian. 2014, „OMS: România a înregistrat un număr triplu de avorturi față de media UE”, http://www.cotidianul.ro/oms-romania-a-inregistrat-un-numar-triplu-de-avorturi-fata-de-media-ue-230667/
Digi24, 1 mar. 2015, „Generația X. Câți români au plecat din țară, unde și de ce?”, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Generatia+X/GENERATIA+X+Cati+romani+au+plecat+din+tara+unde+si+de+ce
Evenimentul Zilei 4 nov. 2015, „Noaptea în care România s-a trezit și l-a demolat pe Ponta. Aproape 30.000 de români au strigat revoltați în stradă: demisia!”, http://www.evz.ro/sute-de-oameni-protesteaza-la-piata-universitatii-se-cere-demisia-primarului-sectorului-4-cristian-popescu-piedone-aproape-7000-de-persoane-sunt-asteptate-in-centrul-capitalei.html
Evenimentul Zilei, 21 nov. 2015, „Inițiativa România vrea să fie emanația Străzii și nucleul partidului prezidențial, făcut din oamenii lui Băsescu”, http://www.cotidianul.ro/initiativa-romania-vrea-sa-fie-emanatia-strazii-si-nucleul-partidului-prezidential-facut-din-oamenii-lui-basescu-271773/
Gândul, 10 mar. 2011, „PSD: Guvernul alocă mai mulți bani pentru a asculta românii decât pentru a-i însănătoși”, http://www.gandul.info/politica/psd-guvernul-aloca-mai-multi-bani-pentru-a-asculta-romanii-decat-pentru-a-i-insanatosi-8051237
Gândul, 13 nov. 2015, „Atentate teroriste la Paris. Bilanț provizoriu: 129 de morți, între care doi români, și 352 de răniți ...”, http://www.gandul.info/international/atentate-teroriste-la-paris-bilant-provizoriu-129-de-morti-intre-care-doi-romani-si-352-de-raniti-filmul-atacurilor-minut-cu-minut-14885754
Mediafax, 30 nov. 2015, „O lună de la tragedia din Colectiv: cine sunt cele 60 de victime care au murit în urma incendiului. Artiști, jurnaliști, olimpici și studenți străini ...”, http://www.mediafax.ro/social/o-luna-de-la-tragedia-din-colectiv-cine-sunt-cele-60-de-victime-care-au-murit-in-urma-incendiului-artisti-jurnalisti-olimpici-si-studenti-straini-printre-cei-disparuti-galerie-foto-14878395
Observator cultural, nr. 785, 2015, Liviu Ornea, „217/2015 - o lege inutilă”, http://www.observatorcultural.ro/217/2015-o-lege-inutila*articleID_32259-articles_details.html 
România Liberă, 20 feb. 2011, „Cum a ajuns România să aibă 22 milioane de avorturi”, http://www.romanialibera.ro/special/reportaje/cum-a-ajuns-romania-sa-aiba-22-milioane-de-avorturi-217321
Business Insider, 10 feb. 2013, „That time Ronald Reagan Hosted Those 'Freedom Fighters' At the Oval Office”, http://www.businessinsider.com/reagan-freedom-fighters-taliban-foreign-policy-2013-2
Johnston Archive, 2 dec. 2010, „Maps of percentage of Pregnancies Aborted in Europe - by subregion ...”, http://www.johnstonsarchive.net/policy/abortion/mapeuropeabrate.html 
The Velvet Rocket, 21 apr. 2010, „Paintings of the Day: The course of Empire by Thomas. Cole”, http://thevelvetrocket.com/2010/04/21/paintings-of-the-day-the-course-of-empire-by-thomas-cole/
The Economist, 9 oct. 2008, „Special report: The World Economy. Taming the Beast. How far should finance be re-regulated?”, http://www.economist.com/node/12373748 
The Economist, 2 apr.2009, A special report on the rich. More or less equal?, http://www.economist.com/node/13356650 

The Economist, 20 sept. 2014, „Inequality and the narrowing tax base. Too reliant on the few”, http://www.economist.com/news/leaders/21618784-taxes-are-best-raised-broad-base-many-countries-it-worryingly-narrow-too-reliant

The Economist, 21 nov. 2015, „Security co-operation. Jihad at the heart of Europe. Brussels is not just Europe's political and military capital - it is also the centre of its terrorist networks”, http://www.economist.com/news/briefing/21678840-brussels-not-just-europes-political-and-military-capitalit-also-centre-its?fsrc=scn/tw/te/pe/ed/jihadattheheartofeurope

Poate ne-am învârtit în loc, cine ştie ? Poate suntem la teatru şi ne joci din frânghie ?

Prioritate de Dreapta

Poate ne-am învârtit în loc, cine ştie ? Poate suntem la teatru şi ne joci din frânghie (Morometzii - "În luptă cu puterea" / clip)

Ziarişti Online:

Hipsterimea şi rocărimea română, masa de manevră a celei mai abjecte manipulări de la revoluție încoace. O Scrisoare de Maria F. Palade

 

ARC PESTE TIMP

1989, Piața Palatului – 2015, Piața Universității

PREDAREA ȘTAFETEI

Dragă hipsterime, rocărime și alte alea,

Vezi că ești masa de manevră a celei mai abjecte manipulări de la revoluție încoace!

S-a încercat cu polițistul și n-a prea ieșit (cîtă simpatie populară poate aduna un jandarm, fie el și mort, nu?); dacă nu le ieșea cu clubul (de vreme ce incendierea unui azil de bătrîni ar fi rămas doar o știre tristă și atît), atunci încercau ceva cu Simona Halep, cu Hagi, cu vreo Sinagogă (deși poate ar fi fost mult prea…etnic) sau cu vreo grădiniță. Niciodată cu o biserică ortodoxă. De ce? Simplu, pentru că indirect ar fi promovat-o. Și dincolo de asta, maeștrii manipulării știu mai bine decît oricine că, în mod real, ortodocșii reprezintă doar o minoritate; pe cine să emoționeze moartea unor “pupători de cadavre”?

Ca și la Revoluție, grupul țintă a fost cel al tinerilor; singura moarte colectivă care stîrnește emoții intense, care scoate din minți, care poate urni mulțimile.

A fost apoi doar o simplă formalitate utilizarea eficientă a presei mainstream și a internetului. În 1989 a fost mai greu, e drept, dar s-au descurcat binișor. Și-n definitiv ce-i mai ușor decît să speculezi nervii întinși la limită, frustrările, năduful, acumulările unui sfert de secol fără direcție și sens? Mă gîndesc acum că, în fond, în asemenea condiții, orice eveniment putea să detoneze o astfel de încărcătură. Astăzi însă, cînd lumea virtuală e mai reală decît realitatea, nu atît evenimentul în sine declanșează evenimente, cît “comentariul” lui. Abia “comentariul” evenimentelor mișcă mulțimile. Spre ce? Păi spre ce vrea Marele Păpușar: același din Ucraina pînă în Orientul Mijlociu și mai departe. A nimicit deja culturi, economii, suveranități. A fructificat tot ce i-a căzut în mînă. A învățat legea istoriei, nu mai umblă cu brutalități, nu se mai umple el personal de sînge. A găsit metoda prin care victima, din propria-i voință, mișcată de un dibaci “comentariu” al evenimentelor, să iasă din colivia mică și să intre în colivia mare. Hoțomanii noștri valahi vor pieri. Vor lua cu ei stilul vulgar de a jefui, manelismul lor, exhibiționismul lor de doi bani. Vor fi înlocuiți cu băieții discreți, stilați, legitimi, trans-naționali, neoconi. Tehnocrații Goldman Sachs, mai știi? Ca în mai toate coloniile. Nu va mai fi nicio corupție. Pentru că nici țară nu va mai fi.

Nu contest sinceritatea și bunele voastre intenții. Dar asta nu-i suficient. Trebuie să fii isteț, corect informat, intuitiv, bine așezat în valorile verificate ale neamului, să știi ce vrei. Dar cînd pui botul la mizerii cusute cu ață albă gen “vrem spitale, nu catedrale”, cînd strigi a dambla “Colectiv, Colectiv, Ole, Ole, Ole”, cînd bravezi cu ce nu-i de bravat d-alde “sunt o mamă satanistă”, cînd scîrbit, pe bună dreptate, de politicieni ceri pur și simplu “schimbarea sistemului” (cu ce, cu dictatură?) iar după aia bîjgui ceva cu “vrem tehonocrați”, adică îi vrei pe cyborgii ăia neo-liberali fără mamă, fără tată, e clar că nu ești nici isteț, nici “înșurubat” în valorile neamului, și nici nu știi ce vrei. Ești pur și simplu PROST. Sau poate doar PROSTIT. Efectele însă sunt aceleași.

Dragă hipsterime, rocărime și alte alea, ești pe cale să ne arunci din dinții plevușcăi autohtone în fălcile rechinilor globali. Sunt de acord cu tine: plevușca asta valahă, zgomotoasă, lacomă și vulgară trebuia înlăturată. Dar ai grijă: nu tu faci sau ai făcut asta, ci DNA-ul. Care numai o instituție românească nu e. Iar DNA-ul ăsta curăță locul de cățeii noștri, pentru a face loc dulăilor lor. Dar tu nu te-ai prins. În timpul cînd trebuia să pui mîna pe carte, tu “o ardeai underground”, n-aveai timp. Te-ai jucat de-a dracu` pînă ai dat de el. Și-acum bocești fără să vrei să pricepi nimic din cele ce ți s-a întîmplat și strigi năuc, la comandă, “jos patriarhul”, de parcă ăla ți-a bătut în cuie ușa bibliotecii și ți-a dat foc în haznaua aia a dracilor botezată de Ana Pauker și ai ei. Dar tu în loc să pleci genunchiul la rugăciune te-ai nărăvit și mai tare.

Prima parte a “montajului” Marilor Păpușari ai isprăvit-o: îl ai pe Iohannis, ți-ai luat țara înapoi. Regia te-a distribuit ca marionetă și-n partea a doua: îl cuplezi acum pe Robocop cu “guvernul lui” de tehnocrați globaliști. Fără să-ți dai seama ai realizat idealul: fuziunea mașină-mașină.

Uite, hop-țop a apărut și eternul FMI cu noi oferte de împrumut. Tocmai ce Ponta anunțase încheierea datoriilor și-l poftise să cînte la altă masă.

Așadar, ce să-ți mai zic…Poate doar că nu-i de ajuns să fii “tînăr” și “frumos”, cum te tot flatează bogdanrareșii televiziunilor, mai trebuie să fii și deștept. Și nu ești.

PS: Felicitări Serviciilor. Au lucrat perfect!

Maria F. Palade via Ziaristi Online

P.S. Z.O.: Servicii-servicii, dar ale cui?

P.P.S.:

5 comentarii :

Riddick spunea...

HAHA: "Uite, hop-țop a apărut și eternul FMI cu noi oferte de împrumut. Tocmai ce Ponta anunțase încheierea datoriilor și-l poftise să cînte la altă masă."

Nu, Ponta doar a zis că decizia unui nou acord cu FMI ar trebui să aparțină factorilor politici (partidele). De-aia a tărăgănat și legea salarizărtii bugetarilor, știa că "urmează ceva". Acum cică s-ar fi abandonat legea, oricum prevederea cu măririle de la 1 ianuarie 2016.

noiembrie 15, 2015

Crystal Clear spunea...

Cred că , după aproape 7 ani, începe să se formeze "masa critică" .
Cât am aşteptat-o !

Super postare !

noiembrie 15, 2015

Riddick spunea...

Eu aștept partidele tip UKIP sau PiS. PP-DD a fost făcătură, de probă. L-au terminat dupa ce au văzut c-a adunat 15-16%, s-au speriat.

noiembrie 15, 2015

Crystal Clear spunea...

Foarte greu, să nu uităm că mafia internaională a patrus puternic în România..

noiembrie 15, 2015

Riddick spunea...

Terenu-i propice, mulți se vând pe foarte puțin.

noiembrie 15, 2015

Gândeşte şi dă mai departe !

Planul Kalergi: genocidul popoarelor europene

Ţăranul Amar


art31ro:

Imigrarea în masă e un fenomen ale cărui cauze sunt abil create de Sistem şi pe care propaganda multietnică se chinuie să îl reprezinte ca fiind inevitabil. Cu acest articol încerc să demonstrez o dată pentru totdeauna că nu este vorba de un fenomen spontan.
Ceea ce se încearcă să se afişeze ca fiind fructul ineluctabil al istoriei, în realitate este un plan studiat în jurul mesei şi pregătit de decenii pentru a distruge complet chipul Vechiului Continent.
PANEUROPA
Puţini ştiu că unul dintre principalii ideatori ai procesului de intregrare europeană a fost cel care a planificat genocidul programat al popoarelor europene. Este vorba de un personaj obscur a cărui existenţă este ignorată de mase, dar pe care cei puternici îl consideră ca fiind tatăl fondator al Uniunii Europene. Numele său e Richard Coudenhove Kalergi. El se mişcă în spatele cortinei, departe de reflectoare, reuşind astfel să atragă în pânzele sale pe cei mai importanţi şefi de stat, care aususţinut şi promovat proiectul său de unificare europeană.[1]
În 1922, la Viena, pune bazele mişcării „Paneuropa” care are ca scop instaurarea unei Noi Ordini Mondiale bazată pe o Federaţie a Naţiunilor condusă de Statele Unite. Unificarea europeană ar fi constituit primul pas spre un unic Guvern Mondial.
Cu instaurarea fascismelor în Europa, Planul se deteriorează, iar uniunea Paneuropeană e constrânsă să se dezbine, dar după al Doilea Război Mondial, Kalergi, mulţumită unei activităţi frenetice şi neobosite, dar şi cu susţinerea lui Winston Churchill, dinloja masonică B’nai B’rith şi a unor ziare ca şi New York Times, reuşeşte să obţină aprobarea proiectului său din partea Guvernului Statelor Unite.
ESENŢA PLANULUI KALERGI
În cartea sa „Praktischer Idealismus”, Kalergi declară că locuitorii viitoarelor State Unite ale Europei nu vor fi popare originale ale Bătrânului Continent, ci o subumanitate bestializată de amestecul rasial. El afirmă fără jumătăţi de măsură că e necesarca popoarele europene să se amestece cu rase asiatice şi de culoare pentru a crea o turmă multietnică fără calitate şi uşor de dominat de către elita la putere.

„Omul viitorului e de sânge mixt. Rasa viitorului eurasiatică-negroidă, extrem de asemănătoare cu anticii egipteni, va înlocui multiplicitatea popoarelor cu o multiplicitate de personalităţi.” [2]

Gerd Honsik descrie astfel esenţa Planului Kalergi

Kalergi proclamă desfiinţarea dreptului de autodeterminare al popoarelor şi, succesiv, eliminarea naţiunilor prin intermediul mişcărilor etnice separatiste sau imigrării în masă. Pentru ca Europa să fie dominabilă de către elită, pretinde transformarea popoarelor omogene într-o rasă amestecată de albi, negri şi asiatici. Acestor metişi el le atribuie cruzimea, infidelitatea şi alte caracteristici care, după părerea sa, trebuiesc create conştient deoarece sunt indispensabile pentru a genera superioritatea elitei.

Eliminând mai întâi democraţia, adică guvernul poporului, apoi însuşi poporul prin amestecarea raselor, rasa albă trebuie înlocuită cu o rasă metisă uşor de dominat. Eliminând principiul egalităţii tuturor în faţa legii şi evitând orice critică la adresaminorităţilor prin intermediul legilor extraordinare care să le protejeze, se va reuşi reprimarea maselor.

Politicienii acelor vremuri au dat dreptate lui Kalergi, puterile occidentale se încredinţau planului său, iar băncile, mass-media şi serviciile secrete americane au finanţat aceste proiecte. Şefii politicii europene ştiu bine că el e autorul acesteiEurope care se dictează prin Bruxelless şi Maastricht. Kalergi, necunoscut opiniei publice, în clasele istorice şi printre deputaţi, este considerat tatăl Maastrichtului şi multiculturalismului.

Noutatea planului său nu e cea de a accepta genocidul ca mijloc pentru atingerea puterii, dar cea de a pretinde crearea subumanilor, iar mulţumită caracteristicilor negative ale acestora ca şi incapacitatea sau instabilitatea, să se garanteze toleranţa şiacceptarea „rasei nobile”. [3]

DE LA KALERGI ÎNAINTE
Deşi nicio carte de istorie nu vorbeşte despre Kalergi, ideile sale au rămas principalele surse de inspiraţie ale actuale Uniuni Europene. Convingerea că popoarele Europei trebuiesc amestecate cu negrii şi asiatici pentru a distruge identitatea şi pentru acrea o singură rasă metisă, se află la baza tuturor politicilor comunitare adresate integrării şi apărării minorităţilor. Nu este vorba de principii umanitare, dar de directive emise cu o determinare nemiloasă pentru realizarea celui mai mare genocid dinistorie.
În onoarea sa a fost constituit premiul european Coudenhove-Kalergi care la fiecare doi ani premiază europeiştii care au ieşit în evidenţă prin punerea în practică a planului criminal Kalergi. Printre aceştia găsim şi nume de calibrul Angelei Merkel sau al lui Herman Van Rompuy.

 

Incitarea la genocid se găseşte şi la baza invitaţiilor constante ale ONU de a ospita milioanele de imigranţi pentru a compensa scăzuta natalitate europeană. Conform raportului difuzat la începutul noului mileniu, Ianuarie 2000, pe nume „Population division” al Naţiunilor Unite la New York, intitulat: „Emigrări de schimb: o soluţie pentru populaţiile în declin şi îmbătrânite, Europa ar avea nevoie până în 2025 de 159 de milioane de imigraţi.” Rămâne un enorm dubiu: cum e posibilă o estimare atât deprecisă dacă imigrarea nu este un plan stabilit în jurul mesei. Ceea ce rămâne sigur e că scăzuta natalitate ar putea fi uşor inversată prin măsuri potrivite care să susţină familiile. La fel de sigur este că patrimoniul genetic european nu se poateproteja prin introducerea unui patrimoniu genetic diferit, ci doar se accelerează dispariţia acestuia. Singurul scop al acestor măsuri e cel de a denatura complet popoarele, transformându-le într-o masă de indivizi fără nicio coeziune etnică, istorică şiculturală.
Pe scurt, teza Planului Kalergi a constituit şi constituie şi astăzi fondamentul politicilor oficiale ale guvernelor menite să promoveze genocidul popoarelor europene prin imigrarea în masă. G.Brock Chisholm, fostul director al Organizaţiei Mondiale aSănătăţii (OMS), demonstrează că a învăţat bine lecţia lui Kalergi când afirmă:

„Ceea ce oriunde in lume trebuie să se aplice e să se practice limitarea naşterilor şi căsătoriile mixte, şi asta cu scopul de a crea o singură rasă într-o lume unică ce depinde de o autoritate centrală” [4]

CONCLUZIE
Dacă privim în jurul planului Kalergi, pare că s-a realizat în întregime. Suntem martorii deprecierii Europei. Axioma „Noii Civilizaţii” susţinută de evangelizatorii Mentalităţii Multiculturale, e adeziunea la amestecul etnic forţat. Europenii suntnaufragiaţi în metisism, scufundaţi în valurile de imigraţi afro-asiatici. Plaga căsătoriilor mixte produce în fiecare an mii de noi indivizi de rasă mixtă: „copiii lui Kalergi”. Sub dubla presiune a ignoranţei şi tâmpeniei umanitare oferite de mijloacele de comunicare în masă s-a impus europenilor negarea propriilor origini, uitând astfel de propria identitate etnică.
Susţinătorii Globalizării se obosesc să ne convingă că a renunţa la identitatea noastră e un act progresist şi umanitar, că „rasismul” e greşit, dar doar pentru că vor ca noi să devenim doar nişte orbi consumatori. Mai mult ca oricând e necesar săreacţionăm la minciunile Sistemului şi să reanimăm spiritul rebeliunii în inimile europenilor. Nu avem altă alegere, alternativă e sinuciderea etnică.
NOTE
[1] Printre urmaşii din prima clipă sunt şi politicienii cehi Masarik şi Benes, la fel ca şi bancherul Max Warburg care a pus la dispoziţia lui Kalergi primii bani pentru proiect, 60.000 de mărci. Cancelarul austriac Monsignor Ignaz Seipel şi următorulpreşedinte austriac Karl Renner şi-au asumat responsabilitatea de a conduce mişcarea Paneuropeană. Kalergi însuşi anunţă faptul că alţi politicieni francezi aprobau mişcarea sa pentru a reprima recuperarea Germaniei. Astfel, primul ministru francez Edouard Herriot şi guvernul său, ca şi liderii britanici din toate sectoarele politice şi redactorul şef de la Times, Noel Baker, au căzut în mecanismele acestui conspirator. În final a reuşit să îl atragă pe însuşi Winston Churchill. În acelaşi an, cel care maitârziu urma să fie genocidul ceh a 300.000 de sudeţi germani, Edvard Benes, a fost numit preşedinte onorific. Până în acest moment el a ignorat complet existenţa lui Kalergi, dar negocia cu Mussolini pentru restrângerea dreptului autodeterminăriiaustriecilor pentru a favoriza mai mult popoarele victorioase, dar a eşuat. În infinita listă de politicieni ai secolului XX, de menţionat în mod special sunt Konrad Adenauer, fostul ministru al justiţiei spaniol, Rios şi John Foster Dulles (EEUU). Fără să respecte fondamentul democraţiei şi cu ajutorul ziarului New York times şial New York Herald Tribune, Kalergi a prezentat Congresului American planul său. Dispreţul pe care îl avea faţă de guvernul popular l-a exprimat într-o frază din 1966, în care aminteşte activitatea sa de după război: „Succesivii 5 ani ai mişcăriiPaneuropene au fost dedicaţi mai ales acestui obiectiv: prin mobilitarea parlamentelor se forţau guvernele să construiască Paneuropa”. Ajutat de Robert Schuman, ministrul de externe francez, Kalergi reuşeşte să scoată de sub controlul Germaniei propriaproducţie de oţel, fier şi cărbune şi să le transfere suveranităţii supranaţionale, adică antidemocratice. Apar alte nume: De Gasperi, trădătorul autodeterminării tirolezilor de sub şi Spaak, liderul socialist belgian. Kalergi pretinde că vrea săstabilească pacea între poporul german şi cel francez prin urmaşii lui Clemenceau, cei care au creat planul genocid de la Versailles. În anii 20 alege culoarea albastră pentru steagul Uniunii Europene. Rolul de conducere al lui Kalergi în cosntruirea Europei multiculturale şi în restricţionarea puterii executive a parlamentelor şi guvernelor e evident şi în zilele noastre şi se demonstrează prin conferirea premiului „Coudenhove Kalergi” de către cancelarul Helmut Kohl ca şi mulţumire pentru urmareaplanului, ca şi jertfă şi adorare a puterii personajului din partea masonului şi politicianului european, primul ministru al Luxemburgului, Junker. În 1928 s-au adăugat celebri politicieni şi masoni francezi: Leon Blum (mai târziu prim ministru), Aristide Briand, E.M. Herriot, Loucheur. Printre asociaţii săi se întâlneau şi alte nume ca şi scriitorul Thomas Mann şi fiul Kaiserului, Otto von Absburg. Printre promotorii, dincolo de cei deja menţionaţi, se întâlnesc şi Churchill, CIA, loja masonică B’nai B’rith, New York Times şi toată mass-media americană. Kalergi a fost primul căruia i s-a oferit premiul Carlomagno în localitatea Aachen; iar când l-a primit Adenauer, Kalergi era prezent. În 1966 păstrează contactele cu cei mai importanţi colaboratori.Toţi cei care au primit acest premiu fac parte din cercul de prieteni ai lui Kalergi şi sunt masoni, sau se străduiesc să reprezinte interesele SUA în Germania. În anul 1948 Kalergi reuşeşte să convertească „Congresul europarlamentarilor” din Interlakenîntr-un instrument prin care să oblige guvernele să îşi întoarcă atenţia spre „chestiunea europeană”, adică să îi realizeze propriul plan. Tocmai atunci se formează Consiliul European, iar la conducerea delegaţiei germane îl găsim pe Konrad Adenauer sprijinit de CIA. (Gerd Honsik, „Planul Kalergi”) [2] Kalergi, „Praktischer Idealismus” [3] Honsik, cit. [4] „USA Magazine” 12 august 1955

Ce UDMR, PPMT... Se coace un partid separatist neaoş, "românesc", "transilvănean" !

Prioritate de Dreapta


Şi nimeni (dintre politicieni) nu protestează; ba-l şi văd înregistrat "legal". De ce nu se face o razie la această oficină separatistă şi nu sunt anchetaţi instigatorii ? A, da... serviciile "româneşti" sunt ocupate cu hăituirea patrioţilor şi a capitalului autohton.
În programul Partidului Bănăţănilor (sic !) apar aceleaşi puncte care definesc un stat federal ca şi în Manifestul Regionalizării din 2001 (apărut în spiritul "Casei Comune Europene" a lui Gorbaciov):

"Steagul Banatului", identic cu cel de pe vremea Imperiului Austriac şi inscripţionat cu un mesaj separatist aproape explicit, scris cu
litere gotice ("germane")

1. Regionalizare pe baza regiunilor istorice şi cu păstrarea numelui acestor regiuni, pentru a folosi şi revigora afinităţile regionale, şlefuite în sute de ani
2. Desfiinţarea judeţelor deoarece sunt un intermediar inutil între Regiune şi Administraţiile locale - se poate reveni la comitatele din jurul oraşelor - şi sunt ”cuibul” baronilor neocomunişti. Judeţele au fost retrasate de către bolşevico-comunişti pentru a ”încăleca” cel puţin două regiuni istorice în scopul generării ”carcaletelui” numit “omul nou”.
3. Regiunile vor avea un parlament – consiliu regional, ales prin vot direct, care poate vota legi regionale, cu condiţia respectării Constituţiei şi legislaţiei central.
4. Executivul regional pune în aplicare voinţa parlamentului-consiliu regional.
5. Regiunile vor fi reprezentate la U.E. şi pot stabili legături interregionale.
6. Regiunile vor avea steag propriu, care nu poate fi arborat decât împreună cu steagul României. Pentru Banat propunem să existe pe steagul regional o reprezentare care să amintească despre Revoluţia din Decembrie 1989.
7. Istoria şi literatura regiunilor se vor studia, obligatoriu, în şcoli.
8. În oraşele regiunii se vor putea solicită şi elibera toate documentele şi autorizaţiile necesare Cetăţenilor din oraşele respective şi celor din localităţile arondate oraşelor – Cetăţenii vor fi obligaţi să ajungă în oraşele mai mari sau în capitala regiunii numai pentru cauze care se judecă la Tribunal sau la Curtea de Apel.
9. Descentralizarea fiscală: toate taxele şi impozitele vor fi strânse la nivel local şi regional şi prin lege se va stabili procentul din încasări care ajunge la Bucureşti – procent egal pentru toate regiunile – din care să fie susţinută administrația centrală, armata, politică externă, fondul de solidaritate interregional.
10. Prin Lege se vor stabili plăţile care se fac din Bugetul regional şi Bugetul local precum şi sursele din care vor proveni sumele necesare.
11. Firmele care nu au sediul în regiunea în care deţin puncte de lucru, filiale sau sucursale vor fi obligate să facă bilanţ contabil pentru fiecare regiune în parte şi să plătească impozitele aferente regiunii – valabil şi pentru firmele cu sediul în Bucureşti.
12. Schema de personal – inclusiv numărul de angajaţi – în administraţia regională, respectiv locală se va stabili de către parlamentul-consiliul regional, respective consiliile locale.
13. Salariile angajaţilor din administraţia regională, respective locală, se vor plăti, exclusiv, din fondurile regionale, respectiv locale.
14. La nivel regional se va organiza un Consiliu al Înţelepţilor care se va pronunţă – cu titlu de recomandare – asupra oricărui aspect pe care-l consideră important pentru regiune.

An onimG spunea...

Decit regionalizare/federalizare mai bine sa se duca ''federalistii'' unde cred ei ca e bine si sa ne vedem de treaba noastra fiindca, altfel, ROMANIA VA DISPAREA DE PE HATRA PRECUM IUGOSLAVIA.
Nu sint istoric dar nu cred ca in Banat si Transilvania romanii au mai fost vreodata atit de manifest separatisti(nu ma intereseaza de ce , cum au ajuns asa, de ce sint atit de aroganti si sfidatori etc.) .
Asa ca, fiecare pe calea lui daca altfel nu se poate.
Nu se mai pot accepta invectivele si desconsiderarea ce s-ar potrivi dusmanilor, nu fratilor !
Cind va veni, trezirea va fi crunta dar degeaba; prostia se va plati din plin !
Asa ca ADIO !!!

august 18, 2015

An...G spunea...

Gind la gind !

https://2blackjack1.wordpress.com/2015/08/09/expropierea-romanilor-si-scopul-final-transilvania-numai-pentru-proprietari-unguri-si-germani-romanii-in-gazda/

august 18, 2015

Riddick spunea...

"Români", nu "românii", că nu toţi sunt - acolo - separatişti. Care sunt, sunt în minoritate. Se poate "altfel", dar împreună. Iar "adio" - adio separatiştilor, individual.

Cu exproprierea, e clară demult. Pentru cine vrea să vadă.

Am şters din greşeală un alt comentariu de-al tău:

"Sper ca in materialul de mai jos nu se face vreo apologie ilegala !

https://vremuritulburi.wordpress.com/2015/08/18/fostii-presedinti-ai-romaniei-sunt-toti-membri-ai-institutului-elie-wiesel/ "

Răspuns: avem pupcurişti inclusiv la nivelul cel mai înalt.

august 18, 2015

An....G spunea...

Daca nu ar fi ''regatenii'' ajunsi in Banat si Transilvania pe vremea ''ailalta''(repartitii, personal pentru unitati economice, casatorii etc.), precum si parte dintre urmasii acestora, imi este teama ca situatia ar fi mai inchisa la culoare....
Asa, se mai trage de timp !!!

august 18, 2015

Riddick spunea...

E foarte bine că s-a făcut ce s-a făcut ("colonizarea", adică). Acum "fug afară" mult mai mulţi.

Eu ştergeam şi graniţele (vechi) de pe Carpaţi, întinzând un judeţ pe ambii versanţi, unind părţi din două judeţe, dintre care unul transilvănean şi altul regăţean. E drept, în unele zone n-ai nici trecători, nici drumuri practicabile zilnic în cursul anului, dar aş căuta să rezolv cumva.

august 18, 2015

Crystal Clear spunea...

A apărut in Regat o categorie de personaje care se dau "jignite" şi cărora le sare imediat ţandăra orgoliului ciocoiesc care spun cam aşa : Ardelenii n-au decât să se separe, noi le suntem superiori , n-avem nevoie de ei , nici nu mai vrem să-i vedem în faţa ochilor...
Ăştia sunt de cele mai multe o categorie dresată cu bani sau comenzi pentru firmele lor mărunte.
Nu prea întâlneşti idioţi utili de acest fel ,oamenii simpli nu spun aşa ceva... Bunul simţ şi iubirea curată de ţară nu poate fi prostită aici...

Tocmai am întâlnit azi pe cineva din prima categorie : primise din senin ( pe linie politica, bineînţeles, clienţi veniţi prin partid ) nişte comenzi mari pentru SUA

august 19, 2015

Riddick spunea...

Fac de minune pereche cu omologii lor transilvăneni (o să mă feresc să zic "ardeleni", "Ardeal" - vin de la Erdely, denumire neromânească).

Viermii ăştia strică ce s-a clădit în secole, de către zeci de generaţii.

august 19, 2015

Crystal Clear spunea...

Exact "perechile" astea îmi trecuseră şi mie prin cap, dar am uitat să scriu !

Societatea românească este atât de distrusă, pe toate părţile încât nu mai ştiu ce-i de făcut.
Oamenii sunt neputincioşi , revoltaţi. Adulţii mai în vârstă , cei simpli cu care mai intru în contact sunt disperaţi , cei mai cu şcoală fac tot ce pot să se pensioneze în avans, să scape , să plece în provincie, la ţară.
Toti se plâng de facturile la curent, la gaze, mâncarea este scumpă.Doctorii îi trateaza cu dispreţ, îi jignesc, le cer bani pe faţă
Este pur si simplu UMILITOR tot ce se întâmplă !

august 19, 2015

Riddick spunea...

Am corectat în text unele cuvinte de gen feminin (substantive) terminate cu "a" la articularea hotărâtă, apăreau cu "ă".

Adică, autorii ori nu cunoşteau bine limba română, ori a venit un text întocmit de nevorbitori de română ca limbă maternă: 'pune în aplicare voinţă parlamentului-consiliu regional', 'în oraşele mai mari sau în capitală regiunii'...

Da' ce zic eu, apăreau şi verbe: 'se vor putea solicită', 'pentru a ”încalecă” cel puţin două regiuni istorice'...

august 19, 2015

Riddick spunea...

Trebuie ORGANIZARE, ORGANIZARE şi iar ORGANIZARE. De jos în sus. Va fi foarte greu, trebuie blocaţi impostorii şi promovaţi liderii reali.

august 19, 2015

Crystal Clear spunea...

Textul e venit din străinătate, se vede de la o poştă

august 19, 2015

Crystal Clear spunea...

Da, aşa este.

Este grav, foarte grav. Este ceasul al treisprezecelea !
Nu ştiu cum mai scăpăm .
Au adus si forţe armate care staţionează la noi, şi care la un moment dat pot să lupte împotriva noastră a celor mici şi mulţi......

august 19, 2015

Riddick spunea...

Cel mai sigur indiciu de autor străin este nestăpânirea folosirii lui "ă" şi "â" (mai puţin la "ş" şi "ţ"). Ăia mai "deştepţi" renunţă cu totul la diacritice, ştiindu-se vulnerabili din acest punct de vedere.

Unii politicieni spun că acele trupe/forţe sunt "garanţia ireversibilităţii" apartenenţei "noastre" la NATO/UE. Dar dacă se dizolvă NATO/UE, sau electoratul nu le mai vrea ? "Then, what ?"

august 19, 2015

Crystal Clear spunea...

Păi rămân ca şi trupe de ocupaţie directă ale SUA, nu-i aşa ? ...

august 19, 2015

Crystal Clear spunea...

Ai dreptate cu â ,si ă şi cu diacriticile !

august 19, 2015

Anonim G spunea...

Scuze ca intervin, de pe pozitia mea de vierme dresat cu bani pentru firma mea marunta(pe care o voi avea in viata urmatoare) si plin de orgoliu ciocoiesc, spunind ca bine a zis Crystal Clear:

... ''Bunul simţ şi iubirea curată de ţară nu poate fi prostită aici''...

Asa cum se intimpla la Cluj mai zilele trecute cind http://www.activenews.ro/stiri/La-Cluj-e-comemorat-dictatorul-fascist-Horthy-Miklos-pe-bani-publici-123902.
Pina acum nu am vazut vreo reactie consistenta si nici nu am inteles de ce primarul roman boc lasa primaria pe mina unguroaicei aleia...

De lozinci sint satul !!!
De aia am ajuns aici fiindca sintem ''subtili'' si ''toleranti'', si specialisti in politica strutului.
Viermii strica ce s-a cladit de secole ?
Cine sint viermii???
Ce s-a cladit ???
Ce ?
Cite secole ?
Tot ce s-a cladit s-a distrus iar fauritorii sint morti !
Si, pentru a fi clar, in calitatea mea de ''idiot util'' v-as sugera sa mai calatoriti putin la Nord de munti si sa vorbiti cu ''oamenii simpli'' !
Apoi mai discutam, daca nu va deranjeaza sa dialogati cu un ''idiot util'' !!!

august 20, 2015

Riddick spunea...

Crystal Clear:

Probabil că va rămâne valabil "parteneriatul strategic" cu SUA.

Anonim G:

"Viermii" sunt cei care întreţin curentul separatist, cei mai mulţi o fac conştient. De ce vrei să te simţi ca fiind asociat lor ? Una e îngrijorarea, alta-i defetismul ("Dom'ne, e clar: ăia vor CU TOŢII să se rupă de noi !").

"Câte secole ?" Măcar vreo trei, de pe la 1600.

"Ce s-a clădit ?" Măcar unitatea teritorială, dacă cea spirituală nu s-a realizat 100%.

Boc e la ordinele altora, nu-i de mirare că face ce face.

august 20, 2015

Crystal Clear spunea...

Când mă gândesc la câte investiţii în fabrici viabile, care exportau s-au făcut în Transilvania , cu banii noştri mă simt ca şi cum cineva plănuieşte să-mi ia casa iar mintea mea este numai la cum să mă protejez....

august 20, 2015

Riddick spunea...

Trebuie să înţeleagă clar toată lumea: cetăţenii sunt proprietari în indiviziune, nu "pe bucăţi". Nimeni nu poate pretinde monopol pe o bucată de ţară.